cu viteză supersonică derulez juma’ de țară înainte-înapoi
doar ca să fiu primul ce-ți trage cu ochiul de la mijlocul Feleacului
când îmi bagi pulsul în carantină
și plonjez spre inima ta fară centură de siguranță

vocea mea se topește sub limba ta
pastila împrăștie un sentiment compus din bule
universul învață să numere pe degete
un ritual de îmbrățișare disolutiv impregnat în fiecare por

ești specială și nu te potrivești peste tot
lumea pare sterilă când îți faci conturing
cu dermatograf din praf de copt
și-ți întinzi sentimentele pe uscător

urci rar pe tocuri
mă plimbi de mână prin fața a trei ierarhii de ochi răi
cu măști de lut sparte valsând stângaci
în timp ce îmi amesteci punctele cardinale într-un pahar
de sauvignon blanc

trupul meu meschin trage la loz în plic
își coase pașii de pământ
are contracții ventriculare premature
și a făcut rezervare la cea mai apropiată masă a sufletului tau.

Articolul precedentFestival: Timişoara e „pierdută-n spaţiu” timp de 48 de ore
Articolul următorCe înseamnă „familie” astăzi? Aflăm cu toții marți, 21 noiembrie

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.