amestec de păr negru, păr blond
cineva stă ascunsă în mansarda cerului
priveşte seară de seară acelaşi apus şi
pictează stele
luna mi-a fost complice când i-am
prins inelele lui Saturn de încheieturi
mă plimbă printr-un cosmos de întrebări
şi mă loveşte cu tâmplele de galaxie
dubios când cerşesc un eye-contact
port sentimentele în bagajul de cală
spune-i cum vrei tu să-i spui
dar nu mă duce la nani
sunt zeul soare
aud voci în piept când inima mi se lipeşte
cu zgomot de degete
şi privesc trecutul printr-un vizor de toamnă
tu rămai femeia din oglindă pe care am găsit-o
la marginea pământului
un check-in târziu prin universul
ăsta fosforescent.
