Curtea Constituțională a României a respins miercuri obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la legea promovată de Guvernul condus de Ilie Bolojan privind reforma pensiilor de serviciu din sistemul judiciar. Actul normativ a fost declarat constituțional, atât în ansamblu, cât și în privința articolelor contestate.
Potrivit informațiilor apărute în spațiul public și confirmate ulterior printr-un comunicat oficial al Curții, decizia a fost adoptată cu 6 voturi la 3, un rezultat considerat surprinzător în contextul unei majorități anterioare fragile, de 5 la 4, în cauze similare.
Vot neașteptat în plenul Curții
Judecătorii care au votat pentru admiterea obiecției și declararea legii ca neconstituțională au fost Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga. În schimb, pentru respingerea sesizării au votat Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Csaba Asztalos, Mihaela Ciochină, Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, acesta din urmă fiind perceput drept votul care a înclinat balanța.
Separat, Curtea a respins, cu majoritate de 5 la 4, solicitările de sesizare a Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu întrebări preliminare, cereri formulate de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, și de judecătorul CCR Gheorghe Stan.
Reforma pensiilor de serviciu, validată pe fond și pe procedură
În comunicatul oficial, CCR arată că angajarea răspunderii Guvernului asupra legii a respectat prevederile articolului 114 din Constituție. Curtea a reținut că Executivul a reglementat un domeniu omogen – reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției – și a justificat urgența măsurilor prin necesitatea evitării accentuării dezechilibrului bugetar și prin obligațiile asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Mecanism tranzitoriu și eliminarea actualizării pensiilor
Pe fondul criticilor de neconstituționalitate intrinsecă, judecătorii constituționali au stabilit că:
- legea introduce un mecanism tranzitoriu pentru atingerea treptată a vârstei standard de pensionare din sistemul general, printr-un raport invers proporțional între vechimea în funcție și vârsta de pensionare;
- eliminarea actualizării pensiilor de serviciu în raport cu indemnizațiile magistraților în activitate este conformă jurisprudenței anterioare a Curții, inclusiv Deciziei nr. 467/2023;
- stabilirea cuantumului pensiei și a procentului aplicat bazei de calcul ține de opțiunea legiuitorului, Curtea neavând competența de a fixa valori nominale sau procente.
De asemenea, CCR a respins ca inadmisibile solicitările privind sesizarea CJUE.
Impact bugetar și miză politică
Reforma pensiilor speciale ale magistraților reprezintă una dintre cele mai sensibile teme din ultimii ani, atât din perspectivă bugetară, cât și instituțională. Modificările operate vizează creșterea graduală a vârstei de pensionare și ajustarea formulei de calcul, în contextul angajamentelor asumate de România prin PNRR pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale.
Decizia CCR este definitivă și general obligatorie, urmând ca motivarea completă să fie publicată în Monitorul Oficial.
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
