Majorarea taxelor și impozitelor locale a devenit unul dintre cele mai controversate subiecte ale începutului de an fiscal. Noile reglementări din Codul fiscal generează reacții divergente în rândul administrațiilor locale: în timp ce unii edili susțin că măsurile sunt necesare pentru consolidarea bugetelor locale, alții avertizează că efectele reale ar putea fi limitate, în condițiile reducerii cotelor defalcate din impozitul pe venit (IVG).
Disputa privind cotele din impozitul pe venit
Primărița municipiului Craiova, Lia Olguța Vasilescu (PSD), a criticat public modificările fiscale, susținând că majorarea taxelor locale este contrabalansată de diminuarea sumelor provenite din IVG, transferate de la bugetul de stat către unitățile administrativ-teritoriale.
Potrivit acesteia, dacă statul reține o cotă mai mare din impozitul pe venit — estimată la aproximativ 50% — autoritățile locale riscă să suporte costul politic al majorărilor fără a beneficia proporțional de venituri suplimentare. „Practic, banii se duc la bugetul național, iar primarii rămân cu nemulțumirile cetățenilor”, a transmis edilul.
Pe de altă parte, alți primari consideră că noile grile de impozitare și actualizarea valorilor impozabile ar putea aduce creșteri semnificative ale veniturilor locale, în unele cazuri fiind estimat un plus anual de câteva milioane de euro.
Creșteri de peste 50% în estimările unor primării
Datele transmise de mai multe administrații locale, la solicitarea presei, indică în numeroase cazuri creșteri medii de peste 50% ale veniturilor din taxe și impozite locale, comparativ cu anul precedent. Totuși, aceste estimări depind în mod esențial de gradul de colectare și de comportamentul contribuabililor.
Specialiștii în finanțe publice locale subliniază că nivelul de colectare rămâne o variabilă critică. În multe orașe, autoritățile reclamă lipsa unor instrumente eficiente pentru recuperarea datoriilor de la rău-platnici, ceea ce afectează execuția bugetară.
Situația din Timișoara: încasări consistente, dar probleme la amenzi
La Timișoara, încasarea taxelor și impozitelor locale pentru anul 2026 a început la 19 ianuarie, după actualizarea sistemului informatic pentru aplicarea noilor reguli legislative privind calculul obligațiilor fiscale.
Reprezentanții primăriei semnalează un debut mai bun al colectării față de anul anterior, fără a publica însă procente exacte privind gradul de încasare.
În 2025, aproximativ 200.000 de contribuabili — persoane fizice și juridice — și-au achitat obligațiile fiscale locale. Dintre aceștia, 80.000 au utilizat plata online, un indicator al digitalizării accelerate a serviciilor fiscale locale.
Sumele colectate au depășit 220 milioane de lei, dintre care aproape 200 milioane de lei au provenit din impozitul pe clădiri, diferența fiind reprezentată de impozitele pe terenuri și mijloace de transport.
Potrivit administrației locale, problema majoră nu este reprezentată de taxele și impozitele curente, ci de restanțele la plata amenzilor. În prezent, datoriile neachitate din amenzi se ridică la aproximativ 250.000 de lei în cazul persoanelor fizice și la circa 30.000 de lei pentru persoanele juridice.
Concluzie: echilibru fragil între autonomie locală și centralizare fiscală
Majorarea taxelor locale scoate la iveală o problemă structurală a finanțelor publice din România: echilibrul delicat dintre autonomia financiară a autorităților locale și mecanismele de redistribuire operate de bugetul de stat.
În timp ce unele orașe anticipează venituri suplimentare consistente, altele avertizează că efectele nete ar putea fi limitate dacă reducerea cotelor din impozitul pe venit va diminua transferurile către bugetele locale.
În acest context, anul fiscal 2026 se anunță un test important pentru sustenabilitatea financiară a administrațiilor locale și pentru capacitatea acestora de a menține investițiile publice fără a amplifica presiunea asupra contribuabililor.
Notă: poza are un rol ilustrativ și este creată artificial
