Rata anuală a inflației din Uniunea Europeană a urcat în luna iulie 2025 la 2,4%, în creștere de la 2,3% în iunie, potrivit datelor publicate miercuri de Eurostat. România rămâne însă în fruntea clasamentului negativ, cu cea mai ridicată inflație din UE – 6,6%, semn al dezechilibrelor persistente din economie.
La polul opus, Cipru (0,1%), Franța (0,9%) și Irlanda (1,6%) au înregistrat cele mai scăzute rate anuale ale inflației, în timp ce după România urmează Estonia (5,6%) și Slovacia (4,6%).
Evoluția inflației în UE și zona euro
Comparativ cu luna iunie 2025, inflația a scăzut în opt state membre, a rămas stabilă în șase și a crescut în 13 țări, inclusiv România, unde a urcat de la 5,8% la 6,6%.
În zona euro, rata anuală a rămas la 2%, exact ținta de stabilitate urmărită de Banca Centrală Europeană (BCE). Principalii factori de creștere au fost serviciile (1,46 pp) și alimentele, alcoolul și tutunul (0,63 pp), în timp ce energia a avut o contribuție negativă (-0,23 pp).
România, realități diferite în statisticile interne
Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată însă o imagine și mai îngrijorătoare: inflația anuală a României a sărit la 7,84% în iulie, de la 5,7% în iunie. Creșterile de preț au fost masive la:
- mărfuri alimentare: +7,67%
- servicii: +7,33%
- mărfuri nealimentare: +8,18%
INS precizează că indicele prețurilor de consum din iulie față de iunie a fost 102,68%, iar inflația de la începutul anului a ajuns la 5,8%. Rata medie a creșterii prețurilor pe ultimele 12 luni s-a situat la 5,3%.
Pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), folosit la nivel european, România înregistrează o inflație anuală de 6,6% și o rată medie de 5,4% pentru ultimele 12 luni.
Prognoza BNR: vârf de 9,7% în septembrie
Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2025 la 8,8%, față de 4,6% cât estima anterior. Guvernatorul Mugur Isărescu avertizează că România va traversa o perioadă de „cocoașă inflaționistă” în septembrie, cu un vârf de 9,6-9,7%, urmând ca la sfârșitul anului rata să rămână peste 9%.
În perspectivă, BNR estimează o reducere graduală, cu o inflație de 3% la finalul lui 2026, ușor sub proiecția anterioară de 3,4%.
Context
România se confruntă cu un mix de presiuni inflaționiste, venite din scumpirea alimentelor, majorarea tarifelor la servicii și persistența dezechilibrelor bugetare. Pe fondul discuțiilor privind pachetul de măsuri fiscale pregătit de Guvern, precum și al incertitudinilor externe (prețurile la energie și volatilitatea cursului euro-dolar), economiștii atrag atenția că stabilizarea inflației ar putea dura mai mult decât prognozează BNR.
