Bastionul Theresia nu este singura porţiune rămasă din fostul zid de fortificaţie habsburgic al Timişoarei. Alte segmente importante se găsesc în Piaţa 700 şi la Spitalul de Oftalmologie. Însă mai există o mică parte – un fost depozit de praf de puşcă – care nu a fost încă pusă în valoare.
Pe Calea Alexandru Ioan Cuza, imediat după sensul giratoriu din Piaţa Mărăşti, flancată de blocurile înalte de zece etaje, se află una dintre rămăşiţele zidului de fortificaţie care a înconjurat cetatea Timişoarei până în 1892.

Se ştie că, la vremea respectivă, a adăpostit o magazie de praf de puşcă, iar din anii ’70 a funcţionat aici Secţia de Gravură a Uniunii Artiştilor Plastici din Timişoara.
De multă vreme însă, acest fragment din zidul de apărare este abandonat, aproape în ruină, înconjurat de mizerie.

Caracteristice pentru această clădire sunt bolţile masive din cărămidă, executate astfel încât să reziste proiectilelor de artilerie din secolul al XVIII-lea.
„Acest fragment de zid făcea parte din Bastionul Elisabeta, care înconjura Poarta Vienei – sau Poarta Aradului, cum i se mai spunea. A fost ridicat pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, după 1735, şi a rămas aşa cum îl vedem. În acea zonă au fost construite cazărmi de infanterie după dărâmarea zidurilor cetăţii. E bine că s-a păstrat acest depozit. A funcţionat zeci de ani ca spaţiu de depozitare. Eu am mai intrat acolo când era un atelier al artiştilor. Sper ca restaurarea şi redarea funcţionalităţii lui să redea ceva din splendoarea de altădată. Din păcate, celălalt bastion din stânga Porţii Vienei se află astăzi sub Parcul Botanic şi este greu de crezut că municipalitatea – care ar putea să refacă măcar o parte din acel spaţiu – ar avea o asemenea intenţie. Din cele nouă bastioane ale cetăţii Timişoarei s-a păstrat aproape integral doar Bastionul Maria Theresia, cunoscut şi ca Bastionul Proviziilor”, a declarat istoricul Ioan Haţegan.

Primăria Timişoara are un plan mai amplu de reconfigurare a zonei care face legătura dintre centrul istoric al oraşului şi aşa-numita Timişoara Nouă, din zona mall-ului.
În această perioadă, municipalitatea finalizează documentația pentru reabilitare, cu fonduri europene. Dosarul pentru obţinerea finanţării necesită un ultim aviz – Obligaţia de Folosinţă – de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură, solicitat la începutul lunii mai. Ulterior, documentaţia va fi înaintată către ADR Vest, pentru atragerea de fonduri europene prin Programul Regional Vest 2021–2027, Intervenţia Regională 7.1.C – Patrimoniu Cultural.

Prin proiectul propus, Primăria Timişoara urmăreşte refuncţionalizarea spaţiului prin lucrări de compartimentare interioară, deschiderea a două ferestre circulare, execuţia unui dren de aerisire interior/exterior, amenajări interioare, reamenajarea platoului din faţă, refacerea finisajelor interioare şi exterioare, înlocuirea tâmplăriei şi reabilitarea instalaţiilor de utilitate publică.

După reabilitare, spaţiul va fi transformat într-o galerie de artă deschisă comunităţii.








