România a implementat Sistemul de Garanție-Returnare, dar infrastructura rămâne deficitară comparativ cu alte state europene
România s-a aliniat, începând cu finalul anului 2023, la trendul european privind colectarea ambalajelor reutilizabile, prin lansarea Sistemului de Garanție-Returnare (SGR). Acest mecanism presupune reținerea unei garanții de 0,50 lei (aproximativ 0,10 euro) pentru fiecare ambalaj din plastic, sticlă sau aluminiu, cu volum între 0,1 și 3 litri, sumă care se returnează consumatorului la predarea ambalajului gol într-un centru specializat.
Modelul este similar cu cel practicat în numeroase state europene, însă România se confruntă cu provocări importante în implementare. Deși pe hârtie, sistemul marchează o etapă esențială în direcția economiei circulare, în practică, infrastructura rămâne insuficientă, iar numeroase puncte de vânzare nu sunt încă pregătite tehnic sau logistic.
Cum funcționează în alte țări?
Țări precum Germania, unde valoarea garanției este de 0,25 euro, au atins o rată de returnare de 98%, un adevărat exemplu de eficiență. În Irlanda, sistemul introdus recent prevede o garanție diferențiată: 0,15 euro pentru ambalajele mici și 0,25 euro pentru cele mari, reușind să colecteze peste 630 de milioane de ambalaje în doar câteva luni.
Alte exemple de bune practici vin din Țările Nordice, Slovacia, Lituania sau Olanda, unde garanțiile sunt în general mai mari, iar rețeaua de colectare este bine pusă la punct. În schimb, în România, suma percepută este printre cele mai mici din Europa, raportat la puterea de cumpărare, iar accesul la puncte de returnare este inegal distribuit în teritoriu.
Controverse și opinii divergente
Deși Sistemele de Garanție-Returnare (DRS) sunt susținute de legislația UE ca instrumente-cheie în combaterea deșeurilor, ele nu sunt lipsite de controverse. În Marea Britanie, implementarea a fost amânată până în 2027, în timp ce în Franța și Italia există voci critice care pun sub semnul întrebării costurile, eficiența și transparența acestor mecanisme.
Și în România, întrebările persistă: cine beneficiază cel mai mult de acest sistem? Cetățeanul, care suportă o cheltuială în plus și e obligat să returneze ambalajul într-un circuit specific, sau actorii economici care administrează rețeaua de colectare?
Sistemul de Garanție-Returnare : bun sau rau?
Sistemul SGR reprezintă un pas necesar în direcția reducerii poluării și a stimulării reciclării. Cu toate acestea, pentru a deveni eficient și sustenabil, este esențial ca România să investească în extinderea infrastructurii de colectare, în educarea populației și în asigurarea transparenței în administrarea fondurilor rezultate din garanții. Doar așa putem spera la o implementare reală și eficientă, care să contribuie la un mediu mai curat și o societate mai responsabilă.
