În 3 august 1919 începea istoria contemporană a Timișoarei, care intra în granițele României Mari. Acum 100 de ani, timișorenii aveau în față o nouă provocare: să construiască o țară. Timișoara a fost, pe rând, teren mlăștinos, cetate, câmp de bătălie, reședință de pașalâc otoman, capitală de regat, primul oraș liber de comunism, spune primarul Timișoarei, Dominic Fritz, în discursul său prilejuit de Ziua Timișoarei.
”Astăzi este acasă pentru 45% din populația județului, un creuzet cu 21 etnii și 16 culte religioase diferite” continuă edilul orașului.„ Oferă 95% din locurile de muncă din Polul de Creștere și atrage 80% din cifra de afaceri a județului. Mediul public și cel privat derulează investiții de circa 4 miliarde de lei din fonduri europene. E oraș-magnet pentru investiții în domeniul cercetării și al producției în electromobilitate.
Provocarea din fața noastră este să realizăm o schimbare sistemică a administrației care să atragă fonduri europene, investiții majore în toate domeniile, să genereze bunăstare pentru timișoreni. Să aducem din nou, în fiecare din noi, sentimentul de mândrie.
Timișoara se pregătește și pentru cea mai mare provocare a sa, din ultimele decenii. Cea de Capitală Culturală Europeană, o oportunitate istorică să promovăm valorile noastre, care sunt și cele europene, și, împreună cu ele, imaginea României în lume.
Care este fundamentul pe care construim încrederea că vom face față acestor provocări? Există un fir roșu care traversează fiecare din aceste perioade: o civilizație bănățeană. Aici au trăit împreună, în toleranță și cooperare, au prosperat, au visat și au inovat oameni din cele mai diverse etnii, români, maghiari, germani, sârbi, slovaci, evrei, romi, bulgari, ucraineni şi mulți, mulți alţii. Această civilizație a diversității, bazată pe respect reciproc, a fost mereu un motor al transformării.
Acum 102 ani Aurel Cosma, deputat in Marea Adunare Națională și primul prefect al județului, scria, vorbind despre spiritul tolerant al Timișoarei: ”aștept de la poporul românesc să respecte fără nicio rezervă drepturile celorlalte popoare, ca în schimb și ale sale să fie respectate, și să trăiască în armonie frățească cu toți conlocuitorii acestor ținuturi”.
Unii și-ar fi dorit atunci o altă cale pentru Banat, pentru unii a rămas o zi dureroasă. Dar dincolo de aceste diferențe, tranziția a fost una pașnică, și orientată pe construcție, pe viitor, pe comunitate.
Lecțiile pe care oamenii politici din acea vreme ni le-au lăsat sunt bune ocazii de reflecție. Indiferent de etnia sau confesiunea noastră, opiniile politice, de confruntările noastre ideologice, țelul nostru suprem, ultim, de oameni politici, trebuie să fie bunăstarea orașului. Să construim, nu să dezbinăm. Să continuăm tradiția înaintașilor noștri care, prin inteligență și cultură politică, au fost capabili să unească comunitatea, singura forță capabilă de schimbare, și să stimuleze energia ei.
De aceea am ales să acordăm astăzi titlul de cetățeni de onoare unor timișoreni, exemple ale acestui spirit, care au marcat istoria Timișoarei, cu amprenta lor personală. Am onorat, în ședința festivă, verticalitatea jurnalistică a lui Oscar Berger (post mortem), tenacitatea și viziunea medicală a lui Dorin Bratu (post mortem), pasiunea lui Nicolae Secoșan pentru sport ca generator de comunitate, și atașamentul profund al Smarandei Vultur față de valorile interculturale timișorene.
La fel ca în 1919, și acum, administrația și comunitatea vor fi împreună pentru schimbările ce vor urma. Vă invit să fiți parte la călătoria pe care am început-o.
Trăiască Timișoara! La mulți ani, dragi timișoreni! ” încheie primarul Timișoari discursul.
