O analiză publicată miercuri, 19 august 2026, de Treccani, una dintre cele mai cunoscute instituții culturale și enciclopedice din Italia, pune în discuție posibilitatea ca Republica Moldova să se unească în viitor cu România, în contextul presiunilor exercitate de Rusia și al apropierii Chișinăului de Uniunea Europeană. Materialul, publicat în secțiunea de geopolitică a site-ului oficial Treccani, tratează unirea cu România drept o posibilă variantă strategică pentru Republica Moldova, fără a susține că aceasta se află în prezent pe agenda oficială a celor două state.
Analiza pornește de la vulnerabilitatea Republicii Moldova în raport cu Rusia, de la situația din Transnistria și de la parcursul european al Chișinăului. Treccani arată că, în scenariul în care amenințarea rusă s-ar accentua, iar integrarea europeană și euroatlantică ar întâmpina obstacole, unirea cu România ar putea deveni o opțiune de rezervă. În același timp, publicația italiană subliniază că există obstacole politice, juridice și geopolitice importante în calea unui asemenea proiect.
Treccani pune unirea Moldovei cu România într-un posibil scenariu de viitor
Analiza publicată de Treccani poartă titlul „La Moldova potrebbe unirsi alla Romania per sfuggire alla Russia?”, adică „S-ar putea Moldova uni cu România pentru a scăpa de Rusia?”. Autorul, Nicolò Corbinzolu, plasează această ipoteză în contextul războiului din Ucraina și al confruntării geopolitice dintre Rusia și Occident.
Potrivit materialului, Republica Moldova, stat situat între România și Ucraina, se află de mai mult timp sub presiunea Moscovei. Treccani amintește de influența rusă asupra Transnistriei și de campaniile de propagandă și dezinformare pe care le atribuie Rusiei.
În acest context, apropierea dintre Chișinău și București este prezentată drept un element strategic. Cele două state au legături istorice, culturale și lingvistice, iar România este deja membră a Uniunii Europene și a NATO.
Războiul din Ucraina schimbă calculele geopolitice din regiune
Unul dintre scenariile prezentate în analiza italiană este legat de obiectivul atribuit Moscovei de a crea o conexiune terestră între teritoriile ocupate din sudul Ucrainei și Transnistria.
Treccani arată că, pentru realizarea unui asemenea coridor, Rusia ar trebui să controleze inclusiv zonele Odesa și Mykolaiv. În același timp, existența Transnistriei, unde sunt staționați militari ruși, reprezintă una dintre principalele vulnerabilități de securitate ale Republicii Moldova.
În acest context regional, apropierea Moldovei de structurile europene și euroatlantice este prezentată ca un factor care ar putea limita influența Moscovei.
Republica Moldova își continuă parcursul spre Uniunea Europeană
Treccani amintește că Republica Moldova urmărește integrarea în Uniunea Europeană și că negocierile de aderare au intrat într-o nouă etapă.
În analiza publicată pe 19 august, autorul indică anul 2030 ca obiectiv pentru aderarea efectivă a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Totodată, materialul atrage atenția că procesul nu este unul garantat și poate întâmpina dificultăți politice în interiorul statelor membre.
Un exemplu oferit este Franța, unde Constituția prevede condiții speciale pentru aderarea unor noi state la Uniunea Europeană. Treccani discută astfel despre posibilitatea ca evoluțiile politice din statele membre să influențeze parcursul european al Chișinăului.
Rusia încearcă să mențină influența asupra Republicii Moldova
Analiza italiană acordă un spațiu important acțiunilor pe care le atribuie Rusiei pentru influențarea politicii interne din Republica Moldova.
Treccani face referire la investigații privind presupusa implicare a Moscovei în finanțarea unor operațiuni de influențare a alegerilor, în propagandă și în acțiuni destinate destabilizării guvernării proeuropene de la Chișinău.
În același timp, autorul amintește despre legislația adoptată recent în Rusia referitoare la protejarea cetățenilor ruși din afara țării, observând că astfel de argumente au fost invocate de Moscova și în trecut în contextul intervențiilor sale în spațiul post-sovietic.
Cât de puternic este sprijinul pentru unire
Una dintre cele mai interesante observații din analiza Treccani se referă la diferența dintre percepțiile din România și Republica Moldova în privința unei eventuale uniri.
Materialul citează estimări potrivit cărora sprijinul pentru unire ar fi de aproximativ 70% în România și de aproximativ 40% în Republica Moldova. Treccani mai menționează că aproximativ 850.000 de cetățeni ai Republicii Moldova dețin deja cetățenia română.
Cu toate acestea, autorul subliniază că unirea nu se află în prezent pe agenda oficială a niciuneia dintre cele două țări. În analiza Treccani, aceasta este prezentată mai degrabă ca un posibil „Plan B”, care ar putea intra în discuție în funcție de evoluția războiului din Ucraina și de parcursul european al Republicii Moldova.
Istoria unirii din 1918 revine în analiza italiană
Treccani amintește și episodul istoric din 1918, când Basarabia s-a unit cu România după destrămarea Imperiului Rus.
Subiectul are o încărcătură istorică și politică aparte, însă situația actuală este diferită de cea de la începutul secolului trecut. Republica Moldova este astăzi un stat independent, iar orice eventuală modificare a statutului său ar presupune un proces politic și juridic complex.
Treccani amintește și faptul că ideea unirii a fost respinsă de populația Republicii Moldova prin referendumul din 1994. În consecință, perspectiva unei eventuale reunificări trebuie privită prin prisma realităților politice și sociale actuale, nu doar prin raportare la trecutul comun.
Transnistria și Găgăuzia, două probleme majore
O eventuală unire cu România ar ridica probleme complexe și în ceea ce privește regiunile separatiste sau cu o puternică orientare pro-rusă.
Transnistria este controlată de facto de autorități separatiste și beneficiază de sprijinul militar și politic al Rusiei. Regiunea reprezintă de mai multe decenii una dintre principalele probleme de securitate ale Republicii Moldova.
Treccani menționează și Găgăuzia, regiune autonomă din sudul Republicii Moldova, unde există o importantă orientare pro-rusă. Analiza amintește prevederile acordului din 1994 care permit Găgăuziei să-și declare independența în anumite condiții, inclusiv în cazul schimbării statutului Republicii Moldova prin unirea cu România.
Legăturile economice cu Uniunea Europeană pot conta
Un alt element analizat de Treccani este apropierea economică dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.
Potrivit materialului, aproximativ 70% din exporturile Transnistriei ajung pe piețele europene, în contextul acordurilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE. Această orientare economică este relevantă în analiza privind diminuarea dependenței regiunii de Rusia.
În cazul Găgăuziei, Treccani observă că populația de aproximativ 100.000 de locuitori este dispersată în mai multe enclave, ceea ce ar face dificilă materializarea unui scenariu de independență în eventualitatea unei schimbări de statut a Republicii Moldova.
Unirea nu este un proiect oficial, dar apare ca scenariu geopolitic
Analiza publicată de Treccani nu afirmă că România și Republica Moldova pregătesc o unire și nici că un asemenea proces ar urma să înceapă în perioada imediat următoare.
Dimpotrivă, autorul precizează că unirea nu se află pe agenda oficială a celor două state. Ideea este prezentată ca o posibilitate de rezervă, dependentă de evoluția războiului din Ucraina, de presiunile Rusiei asupra Republicii Moldova și de succesul sau blocarea parcursului european al Chișinăului.
Importanța articolului constă însă în faptul că o instituție italiană de prestigiu introduce explicit reunificarea dintre România și Republica Moldova într-o analiză geopolitică despre securitatea Europei de Est.
Pentru România, subiectul are o relevanță aparte, atât prin legăturile istorice și culturale cu Republica Moldova, cât și prin poziția sa de stat membru al Uniunii Europene și NATO. Pentru Chișinău, opțiunile strategice sunt legate în primul rând de consolidarea independenței, apropierea de UE și gestionarea riscurilor generate de conflictul din regiune.Analiza Treccani deschide o discuție despre un scenariu care, deși nu reprezintă în prezent un proiect oficial al Bucureștiului sau Chișinăului, poate căpăta o altă greutate în cazul unor schimbări majore în regiune. Războiul din Ucraina, presiunile Rusiei, situația Transnistriei și parcursul european al Republicii Moldova sunt factorii care, în viziunea publicației italiene, ar putea influența evoluția acestei teme.
În acest moment, însă, Republica Moldova își continuă parcursul către Uniunea Europeană, iar unirea cu România rămâne, așa cum o descrie Treccani, un scenariu ipotetic pentru un viitor care depinde de evoluțiile geopolitice și de voința politică și democratică a celor două societăți.
Credit foto : suprarealist, creat cu IA
