Republica Moldova face pași concreți spre o reformă administrativă amplă, în timp ce în România dezbaterea pe acest subiect rămâne, de ani buni, blocată la nivel politic. Guvernul de la Chișinău propune o reorganizare profundă a administrației locale, cu obiective clare: reducerea fragmentării, eficientizarea cheltuielilor și accelerarea investițiilor în comunități.
Proiectul, prezentat de oficiali ai Executivului, vine într-un context în care actuala structură administrativă este considerată ineficientă. Datele arată că peste 87% dintre primăriile din Republica Moldova au sub 3.000 de locuitori, ceea ce limitează capacitatea acestora de a genera venituri proprii și de a susține proiecte de dezvoltare.
Reforma propusă introduce un prag minim de 3.000 de locuitori pentru funcționarea unei primării și încurajează comasarea voluntară a localităților. Pentru a stimula acest proces, autoritățile intenționează să tripleze sprijinul financiar acordat comunităților care aleg să se unească, de la 1.000 la 3.000 de lei per locuitor. Bugetul total estimat pentru aceste stimulente, în perioada 2026–2030, este de peste 6 miliarde de lei.
Un alt pilon al reformei îl reprezintă reducerea numărului de unități administrative de nivel superior. Astfel, raioanele ar urma să fie comasate de la 32 la doar 10, în încercarea de a crea structuri mai eficiente, capabile să gestioneze proiecte regionale majore, precum infrastructura rutieră, sistemele de sănătate sau managementul deșeurilor.
Autoritățile de la Chișinău susțin că fragmentarea actuală generează costuri administrative ridicate și adâncește discrepanțele între comunități. Spre exemplu, primăriile mici cheltuie, în medie, circa 30% din buget pentru funcționare, în timp ce capacitatea lor de a investi în infrastructură sau servicii publice rămâne limitată. În plus, doar un procent redus dintre acestea oferă servicii digitale, iar lipsa personalului specializat afectează accesarea fondurilor externe.
Problemele sunt vizibile și la nivelul calității vieții. Aproximativ o treime dintre gospodării nu au acces la apă și canalizare, iar majoritatea acestor cazuri se regăsesc în localitățile mici. Totodată, depopularea este mai accentuată în aceste zone, unde scăderea populației a fost de peste 30% în ultimul deceniu.
Reforma propune însă și măsuri pentru menținerea identității locale. Autoritățile dau asigurări că satele nu vor dispărea, iar comunitățile își vor păstra denumirile și specificul. În plus, cetățenii vor avea în continuare acces la servicii prin reprezentanți locali ai administrației și prin centre unificate de prestare a serviciilor publice.
Un exemplu particular este cazul regiunii Taraclia, unde, din cauza specificului etnic, se propune o soluție distinctă: transformarea acesteia într-un municipiu de nivel superior, pentru a combina eficiența administrativă cu protejarea identității locale.
Reforma este susținută politic de actuala conducere de la Chișinău, în frunte cu președinta Maia Sandu, și reprezintă, potrivit autorităților, rezultatul unor consultări extinse cu aleși locali și cetățeni.
În contrast, în România, discuțiile privind reorganizarea administrativă trenează de peste două decenii, fără rezultate concrete. Tema rămâne una sensibilă politic, în condițiile în care modificările ar implica restructurări semnificative ale aparatului administrativ și redistribuiri de resurse.
