Administrație locală Care este calitatea aerului în Timișoara? Adevărul, dincolo de minciuni

Care este calitatea aerului în Timișoara? Adevărul, dincolo de minciuni

Azi  în Timișoara sunt 4 stații de măsurare a calității aerului, două situate în zona centrală și două la periferie; una în partea de nord a orașului și cealalta în partea de sud. În ciuda faptului că acestea sunt înconjurate de pomi și verdeață (pentru a înșela senzorii într-un mod tipic românesc) în ultimele săptămâni două dintre acestea au început să indice cel mai ridicat nivel al PM10 din România, dintr-un maxim de 40 micrograme pe metru cub, acesta indică în Timișoara, atât în nord cât și în sud, peste 110 µg/m³, ajungand la varfuri de 300 µg/m³ în fiecare zi.

Ce reprezintă PM10 și de ce depășirea nivelului maxim admis reprezintă o problema pentru sănătatea publică?

Particulele în suspensie (PM10) provin în special de la emisiile poluante generate de industrie, trafic şi încălzirea locuinţelor. Acestea pot provoca astm, afecţiuni cardiovasculare, cancer pulmonar şi deces prematur. În Timișoara limitele PM10 (40µg/m³) sunt depăşite în prezent de mai multe săptămâni, acestea crescând exponențial odată cu lăsarea serii ( după ora 16:00, la ora 19:30 atingând 300µg/m³) și revin la un nivel ridicat de-abia după ora 2 dimineața (peste 100µg/m³)

În Timișoara poluarea aerului constă preponderent din praful fin, un amestec de particule solide şi lichide caracterizate prin dimensiunile reduse ale acestora.

Principala sursă de praf fin este arderea combustibilului în scopuri industriale şi traficul.  Compoziţia prafului este extrem de schimbătoare şi poate fi asociată următorilor componenți: dioxidul de sulf, monoxidul de carbon, oxizii de azot şi reziduurile arderii de hidrocarburi.

Din punct de vedere al sănătaţii şi mediului înconjurator, cel mai nociv praf este alcătuit din particule cu diametrul de mai puţin de 10 microni, cunoscute sub denumirea de PM10. Acestea pătrund adânc în sistemul respirator, ajungând în interiorul plămânilor, unde depozitează substanţele periculoase pe care le transportă. Circa 60% din PM10 este format dn particule de tip PM2.5, cu diametrul sub 2.5 microni. Sub formă această, ele pot pătrunde în alveolele pulmonare și sânge.

Efectele asupra sănătății omului sunt aceleași şi în cazul particulelor de tip PM1, ce au diametrul de 1 micron.

Timișoara – orașul lăudat de primarul Robu ca având cel mai curat aer din România.

Am aflat ce este indicere PM10 și ce boli cauzează. Ei bine, în Timișoara, între ora 18:00 și ora 23:00, atât în nordul cât și în sudul orașului, indicele PM10 atinge 300 micrograme pe metru cub. Adică de opt ori peste limita de 40µg/m³ admisă de UE. Spre comparație, Londra atinge în orele respective 25µg/m³, în Paris 45µg/m³, în Madrid 65µg/m³, în Roma 30µg/m³, în Budapesta 70µg/m³ și în Belgrad 110µg/m³ (vezi harta). În Timișoara putem spune că avem cel mai poluat aer, prin prisma particulelor în suspensie PM10 din aproape întreagă Europă. În București, în orele respective indicele PM10 nu depășește 75µg/m³.

Însă, în Timișoara, nu doar valorile PM10 sunt depășite, ci și cele ale nitraților din aer, în special dioxidul de azot. Dioxidul de azot (NO2) este un gaz de culoare brun-roșcat cu un miros puternic, înecăcios.În combinație cu particule din aer poate formă un strat brun-roșcat iar în prezența luminii solare, oxizii de azot pot reacționa și cu hidrocarburile formând oxidanți fotochimici. Oxizii de azot sunt responsabili pentru ploile acide care afectează atât suprafața terestră cât și ecosistemul acvatic. Oxizii de azot se formează în procesul de combustie atunci când combustibilii sunt arși la temperaturi înalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului rutier, activităţilor industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calităţii apei, efectului de seră, reducerea vizibilităţii în zonele urbane .

Valorile admise ale PM10

Efectele NO2 asupra organismului sau cum ne batem joc în Timișoara de sănătatea copiilor noștri

Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atât pentru oameni cât și pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decât cel al monoxidului de azot). Expunerea la concentrații ridicate poate fi fatală, iar la concentrații reduse afectează țesutul pulmonar.

Populația expusă la acest tip de poluanți poate avea dificultăți respiratorii, iritații ale căilor respiratorii, disfuncții ale plămânilor. Expunerea pe termen lung la o concentrație redusă poate distruge țesuturile pulmonare ducând la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii. Expunerea la acest poluant produce vătămarea serioasă a vegetației prin albirea sau moartea țesuturilor plantelor, reducerea ritmului de creștere a acestora.

Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor, care seamănă cu emfizemul pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce imunitatea animalelor provocând boli precum pneumonia şi gripă. Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide şi favorizează acumularea nitraților la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental. De asemenea, poate provoca deteriorarea ţesăturilor și decolorarea vopselurilor, degradarea metalelor.

Iată cum, trăind în Timișoara ne riscăm în fiecare zi sănătatea, nu doar a noastră, ci și a copiilor noștri. Vă amintiți de certificatele verzi cumpărate pentru Colterm de la Oradea cu puțin timp în urmă? Dar de nenumăratele sezisări făcute de cetățenii Timișoarei aflați în zona UMT? Ei bine, rezultatul este cel de azi.

Ce soluții sunt pentru Timișoara?

Cea mai logică soluție este diminuarea traficului rutier dar și reducerea poluării efectuate de fabricile Timișoarei. Reducerea traficului rutier se poate face foarte ușor, dar pentru aceasta trebuie să avem ceva la care doar visăm în acest moment în Timișoara – o soluție mobilă de deplasare, concretizată prin piste de biciclete decente, care să lege TOATE CARTIERELE orașului, astfel încât, cel puțin în zilele fără ploaie sau ninsoare să fie folosit acest mijloc de transport. Ne lăudăm, la nivelul Primăriei Timișoara și STPT cu VeloTM dar nu ne uităm că din acest sistem aproape nimic nu funcționează: bicicletele sunt neîntreținute, stații insuficiente, biciclete insuficiente, modalitatea de extragere a unei biciclete îngreunată de nefuncționarea stațiilor. Iar pentru investiții în acest mijloc de transport ieftin și sănătos, nici vorba, doar minciuni peste minciuni – vrem să cumpărăm 100 de trotinete electrice la 1.000 euro bucata cand de banii respectivi am putea cumpăra 1.500 de biciclete la 300 de lei bucata. Administrație liberală!

Apoi, am putea încuraja plecarea spre diverse locuri folosind mijloacele de transport în comun. Ne plngem că nu avem șoferi, dar nici nu vrem să căutăm cu adevărat. Iar despre mijloacele de transport în comun din oraș, probabil în acest moment sunt cele mai ineficiente din orașele mari românești : E1 si E2, singurele autobuze care leaga o periferie de alta a orașului (Aradului – Sagului și respectiv Lipovei Buziașului) circula la cel puțin 30 de minute distanță la orele de vârf. Tramvaiele Armonia, refăcute, sunt aproape inaccesibile persoanelor cu handicap, iar la capacitatea de transport au fost mai scumpe decăt tramvaiele noi făcute la Arad. Liniile de tramvai sunt desființate de administrația condusă de liberalul Robu la foc continuu. S-a început cu tramvaiul 3, a urmat 10 apoi tramvaiul 5. E adevărat ca minibuzele de pe linia 5 merg destul de bine, dar un tramvai cu o capacitate de 170 de persoane ar suplini benzina consumata de 5 microbuze cu capacitate de 36 de persoane. Am putea. asemeni olandezilor, nemților, englezilor sau spaniolilor să folosim mijloacele de transport în comun, bicicletele – atăt cele persoanale cât și cele publice- în locul mașinilor.

Am putea să fim mai stricți cu emisiile Continental și am putea investi în retehnologizarea Coltermului, care produce energie cu mijloacele anilor 60 .. și cu pierderile aferente tehnologiei respective, bineînteles. Avem peste 300 de milioane de euro anual la dispoziție prin bugetul local și dacă am fi la fel de eficienți ca și comuna Ciugud (județul Alba) sau orașe precum Oradea și Cluj în atragerea de fonduri europene, am putea să ne facem un viitor în care să fim mândri de realizările noastre .. ale timișorenilor și celor care trăiesc în acest oraș, fie că sunt sârbi, maghiari, nemți, italieni, olteni sau moldoveni.

Deocamdată, în Timișoara, avem o administrație locală care nu face nimic în această privință, iar viitorul, cel puțin în privința aerului respirat ne aproprie de Beijing nu de Viena. Chiar dacă încă suntem considerați mica Vienă.

Datele privind măsurătorile efectuate în Timișoara sunt luate de la Ministerul Mediului, site-ul calitateaer.ro. Credit foto generic Benga Bogdan

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.