În Banat credinciosii ortodocsi au mai puține obiceiuri de Paste decât în alte zone, da și aici se practică tradiția tămâierii bucatelor prin ouăle roșii, drobul de miel și nelipsitul cozonac.
În dimineaţa de Paşte, atat in Banat cat si in majoritatea regiunilor din Romania, credinciosii trebuie să se spele pe faţă cu apa în care au fost puse un ou roşu – pentru obraji rumeni, un bănuţ de argint – pentru belşug, şi un fir de iarbă – pentru prosperitate. Masa din prima zi este un prilej bun pentru o reunire a familiei, cu respectarea unui ritual. La micul dejun din prima zi de Paști se practică tradiția tămâierii bucatelor, apoi fiecare mesean primește o linguriță de paști, adică vin și pâine sfințite. În meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, ouă albe și mâncăruri tradiționale, după acestea continuându-se masa cu o friptură de miel. Se poartă haine noi în semn de respect pentru sărbătoarea Paștelui şi semnificația lui – primenirea trupului şi a sufletului, aşa cum se primeneşte întreaga natură primăvara.
Celelalte două zile de Paște sunt rezervate jocului popular. Tinerii și bătrânii satului se adună în centru în fața bisericii și după slujba de amiază spre seară începe hora mare a satului. Un loc în care portul popular poate fi admirat în Banat este satul Târnova din județul Caraș-Severin, neexistând sărbătoare în sat la care să nu fie și o paradă a portului popular. Tradiția spune că în a doua zi de Paște, sătenii însoțiţi de musafiri, pornesc spre centrul satului, iar în faţa bisericii încing hora mare a satului, horă deschisă de către cei îmbrăcați în costume populare.
Tot în Banat, în cele trei zile de Paşte, oamenii se sărută între ei şi se îmbrăţişează, acestea semnificând iubire, iertare, uitarea oricărei supărări. Și bineînțeles, salutul în loc de bună ziua este Hristos a Înviat!