Execuția bugetului general consolidat la finalul primelor șase luni din 2026 s-a încheiat cu un deficit de 2% din Produsul Intern Brut (PIB), potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, când deficitul era de 3,64% din PIB, România a înregistrat o reducere semnificativă, atât ca pondere în economie, cât și în valoare nominală.
În termeni absoluți, deficitul bugetar s-a diminuat cu aproape 28,8 miliarde de lei, de la 69,8 miliarde de lei în primul semestru din 2025 la 41,03 miliarde de lei în acest an. Ministerul Finanțelor consideră că evoluția confirmă continuarea procesului de consolidare fiscal-bugetară și respectarea angajamentelor asumate la nivel european.
Alexandru Nazare: „Este un semnal de seriozitate pentru piețele financiare”
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, apreciază că rezultatele execuției bugetare transmit un mesaj pozitiv înaintea evaluărilor pe care agențiile internaționale de rating Fitch și Moody’s urmează să le realizeze în privința României.
Potrivit acestuia, reducerea deficitului demonstrează că măsurile de consolidare fiscală încep să producă efecte, însă avertizează că menținerea ratingului de investiții depinde în continuare de respectarea disciplinei bugetare, implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și menținerea stabilității politice.
Veniturile statului au crescut cu peste 10%
În perioada ianuarie–iunie 2026, veniturile totale ale bugetului general consolidat au ajuns la 342,52 miliarde de lei, în creștere cu 10,3% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Evoluția a fost susținută în principal de majorarea încasărilor din TVA, impozitul pe salarii și venit, contribuțiile sociale și impozitul pe profit, dar și de accelerarea absorbției fondurilor europene.
Încasările din TVA au crescut cu 25,1%, ajungând la 74,14 miliarde de lei, în timp ce contribuțiile de asigurări sociale au însumat aproape 111 miliarde de lei, iar veniturile din impozitul pe profit au depășit 18,9 miliarde de lei.
Fondurile europene și restituirile de TVA au susținut economia
Ministerul Finanțelor evidențiază și creșterea sumelor rambursate de Uniunea Europeană, care au ajuns la peste 30 de miliarde de lei, cu aproape 21% mai mult decât în primul semestru din 2025.
Totodată, restituirile nete de TVA către companii au crescut la 18 miliarde de lei, măsură despre care ministrul Alexandru Nazare afirmă că oferă lichiditate mediului de afaceri și contribuie la reducerea blocajelor financiare.
Cheltuielile statului au fost temperate
Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat au însumat 383,55 miliarde de lei, în creștere cu doar 0,8% față de aceeași perioadă din 2025. Ca pondere în PIB, acestea au scăzut de la 19,85% la 18,66%.
Ministerul Finanțelor arată că ajustarea s-a realizat în principal prin limitarea cheltuielilor curente. Cheltuielile de personal s-au redus cu 3,3 miliarde de lei, iar cele cu asistența socială au înregistrat o scădere ușoară față de anul precedent.
În schimb, cheltuielile cu dobânzile au continuat să crească, ajungând la 29,37 miliarde de lei, reflectând costurile mai ridicate ale finanțării datoriei publice.
Investițiile publice au ajuns la aproape 60 de miliarde de lei
Unul dintre cele mai importante capitole ale execuției bugetare îl reprezintă investițiile publice. În primele șase luni din 2026, acestea au totalizat 59,96 miliarde de lei, cu peste 9,5 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.
Aproape 71% din investiții au fost finanțate din fonduri europene nerambursabile și din componenta de împrumut a PNRR. Totodată, plățile aferente proiectelor finanțate prin programele europene 2021–2027 și PNRR au crescut cu peste 56% comparativ cu primul semestru al anului trecut.
Consolidarea fiscală rămâne obiectivul principal
Ministerul Finanțelor consideră că rezultatele execuției bugetare confirmă continuarea consolidării fiscale și întărirea disciplinei bugetare, într-un context economic caracterizat de reforme și ajustări structurale.
Autoritățile subliniază că reducerea deficitului, creșterea veniturilor și accelerarea investițiilor finanțate din fonduri europene reprezintă elemente esențiale pentru menținerea stabilității economice și respectarea angajamentelor asumate de România în relația cu instituțiile europene și cu investitorii internaționali.
