Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv contestația formulată de primarul Timișoarei și președintele USR, Dominic Fritz, împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI), confirmând astfel existența unui conflict de interese administrativ. Hotărârea menține decizia pronunțată anterior de Curtea de Apel Timișoara și închide definitiv litigiul dintre edil și instituția de control.
Decizia instanței supreme readuce în prim-plan implicațiile juridice ale raportului ANI și deschide o dezbatere privind efectele pe care această hotărâre le poate avea asupra mandatului de primar al municipiului Timișoara. În motivarea hotărârii de fond, Curtea de Apel Timișoara a invocat prevederile Codului Administrativ care stabilesc încetarea de drept a mandatului aleșilor locali în cazul unui conflict de interese constatat printr-un raport rămas definitiv.
Cum a început cazul
Dosarul are la bază un raport întocmit de Agenția Națională de Integritate în iulie 2024. Inspectorii ANI au concluzionat că Dominic Fritz s-a aflat în conflict de interese administrativ în legătură cu un proiect de modificare a unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ).
Potrivit ANI, după preluarea mandatului de primar în 2020, Dominic Fritz a semnat și înaintat spre aprobare Consiliului Local un referat privind documentația urbanistică aferentă unui beneficiar pentru care lucra un arhitect ce îi acordase anterior un împrumut de 25.000 de lei în campania electorală.
Inspectorii de integritate au considerat că existența acestei relații financiare anterioare impunea abținerea edilului de la orice etapă a procesului administrativ privind documentația respectivă.
Argumentele invocate de Dominic Fritz
În cadrul procesului, primarul Timișoarei a susținut că procedura administrativă fusese inițiată înainte de preluarea mandatului său, în perioada administrației conduse de Nicolae Robu.
Fritz a explicat că documentația se afla deja în circuitul administrativ și că funcționarii din Primărie i-au recomandat să confirme și să resemneze actele aprobate anterior pentru a evita eventuale probleme de legalitate generate de schimbarea administrației.
Totodată, acesta a susținut că împrumutul acordat în campania electorală fusese rambursat prin mecanismul legal al Autorității Electorale Permanente și că nu s-a produs niciun beneficiu material pentru persoana implicată în elaborarea documentației urbanistice.
În fața instanței, edilul a argumentat că actul administrativ respecta toate condițiile tehnice și procedurale prevăzute de lege și că sancțiunea aplicată ar fi disproporționată.
De ce au respins judecătorii argumentele primarului
Curtea de Apel Timișoara a apreciat însă că problema analizată nu privește legalitatea tehnică a documentului urbanistic, ci obligația de imparțialitate a persoanei care exercită funcția publică.
Judecătorii au reținut că existența unei relații financiare anterioare între primar și persoana implicată în proiect era suficientă pentru a genera o situație de conflict de interese.
În motivarea hotărârii, instanța a subliniat că, într-o asemenea situație, singura conduită permisă de lege era abținerea de la emiterea sau participarea la emiterea actului administrativ.
Magistrații au arătat că faptul că documentația era oportună, legală și utilă comunității nu înlătură existența conflictului de interese.
„Împrejurarea că o persoană imparțială ar fi adoptat aceeași conduită nu înlătură viciul conflictului de interese”, au reținut judecătorii în motivarea deciziei.
Obligația de abținere, considerată imperativă
Instanța a mai arătat că prevederile Codului Administrativ impun o obligație strictă de abținere atunci când există un potențial conflict de interese.
Potrivit Curții, Dominic Fritz ar fi avut posibilitatea legală să delege atribuțiile respective unei alte persoane din administrația locală.
Judecătorii au respins argumentul potrivit căruia lipsa unui viceprimar ales la acel moment ar fi făcut imposibilă delegarea competențelor, arătând că acestea puteau fi transferate secretarului general al municipiului sau unui funcționar public cu funcție de conducere și atribuții relevante.
Ce efecte poate avea hotărârea
Unul dintre cele mai importante aspecte ale deciziei privește consecințele administrative ale raportului ANI rămas definitiv.
În motivarea Curții de Apel Timișoara se arată că, în cazul aleșilor locali pentru care a fost constatată definitiv existența unui conflict de interese sau a unei incompatibilități, mandatul încetează de drept, situație care urmează să fie constatată prin ordin al prefectului.
Judecătorii au invocat prevederile articolelor 160, 193 și 204 din Codul Administrativ, norme care reglementează încetarea mandatului aleșilor locali în asemenea situații.
Această interpretare diferă de poziția exprimată anterior de Dominic Fritz, care a susținut public că efectul unei eventuale decizii definitive ar fi constat doar în reducerea indemnizației cu 10% pentru o perioadă de până la șase luni.
Context politic important
Decizia ICCJ vine într-un moment cu o puternică încărcătură politică. Dominic Fritz se află la al doilea mandat de primar al Timișoarei și conduce în prezent Uniunea Salvați România.
În ultimele luni, acesta s-a numărat printre cei mai vocali susținători ai lui Ilie Bolojan și ai reformelor promovate de acesta la nivel național.
Hotărârea definitivă a instanței supreme deschide acum o nouă etapă juridică și administrativă, în care instituțiile competente vor trebui să stabilească modalitatea de aplicare a prevederilor legale privind statutul alesului local aflat într-o situație de conflict de interese constatată definitiv.
