Prețul petrolului a depășit luni dimineață pragul psihologic de 100 de dolari pe baril, pentru prima dată de la invazia Ucrainei din 2022, pe fondul intensificării conflictelor din Orientul Mijlociu și al blocajelor majore în transportul petrolului către piețele globale.
În tranzacțiile asiatice, cotațiile au urcat până la 116 dolari pe baril, iar analiștii avertizează că piața petrolului ar putea intra într-o perioadă de volatilitate accentuată.
Potrivit unor estimări ale specialiștilor din industrie, dacă tensiunile militare continuă și fluxurile de transport rămân afectate, prețul petrolului ar putea ajunge chiar la 150 de dolari pe baril.
Experții vorbesc despre o creștere „dramatică” a prețurilor
Peter McGuire, directorul executiv al Trading.com Australia, a declarat pentru Al Jazeera că ritmul creșterilor de preț este îngrijorător.
„Cel mai important aspect în acest moment este viteza cu care cresc prețurile. Volatilitatea pieței este dramatică”, a explicat specialistul.
Creșterea accelerată este alimentată de temerile privind reducerea ofertei globale de petrol, după ce transportul maritim în regiune a fost puternic afectat de atacuri și de escaladarea conflictului militar.
Strâmtoarea Hormuz, punct critic pentru piața energetică globală
Situația s-a agravat după ce traficul prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului, s-a redus aproape complet.
Această rută strategică, prin care trece aproximativ o cincime din petrolul tranzacționat la nivel mondial, a devenit extrem de periculoasă pentru navele comerciale, ceea ce a determinat companiile de transport să evite zona.
În paralel, compania energetică de stat din Bahrain, Bapco, a declarat stare de forță majoră după ce operațiunile sale au fost afectate de conflict și de un atac asupra unei rafinării. O astfel de decizie permite companiilor să suspende temporar obligațiile contractuale în cazul unor evenimente extraordinare, precum războaiele sau dezastrele.
Reacția administrației americane
Administrația americană încearcă să calmeze temerile legate de impactul economic al conflictului. Președintele Donald Trump a declarat că majorarea temporară a prețurilor la carburanți este „un preț foarte mic de plătit pentru pacea mondială”.
Casa Albă a anunțat un plan de sprijin pentru petrolierele care traversează zona, inclusiv posibilitatea acordării unor garanții de asigurare și escortă navală. Cu toate acestea, multe companii maritime ezită să trimită navele în regiune atât timp cât conflictul continuă.
Efecte deja vizibile în economie
Impactul crizei energetice se resimte deja în Statele Unite. Potrivit Asociației Americane a Automobiliștilor (AAA), prețul mediu al benzinei a ajuns la 3,45 dolari pe galon, în creștere cu aproximativ 16% față de săptămâna precedentă.
O scumpire prelungită a petrolului ar putea accentua presiunile inflaționiste și ar afecta puterea de cumpărare a populației, într-un moment politic sensibil pentru administrația americană, înaintea alegerilor intermediare.
În Europa, miniștrii de finanțe din țările G7 urmează să discute situația într-o reuniune de urgență dedicată pieței energiei.
Posibile consecințe pentru România
Specialiștii din cadrul Asociației Energia Inteligentă avertizează că, într-un scenariu pesimist în care conflictul din Orientul Mijlociu se prelungește timp de trei luni, prețul motorinei în România ar putea ajunge până la 16,8 lei pe litru.
Experții atrag atenția că deciziile politice pripite, combinate cu blocaje logistice și tensiuni militare, pot genera un șoc economic major, similar cu criza petrolului din anii ’70.
