Opt din zece timișoreni declară că sunt mulțumiți de starea lor de sănătate, potrivit unui studiu realizat de Primăria Municipiului Timișoara în parteneriat cu Universitatea de Vest din Timișoara (UVT). Cercetarea completează datele din Barometrul Calității Vieții și oferă o imagine mai clară asupra modului în care locuitorii orașului percep sănătatea personală și accesul la servicii medicale.
Rezultatele studiului vor fi utilizate de administrația locală pentru planificarea investițiilor în infrastructura medicală, inclusiv la Spitalul Municipal, Spitalul de Copii „Louis Țurcanu” și Spitalul „Victor Babeș” din Timișoara.
Viceprimarul Paula Romocean a subliniat că datele colectate sunt esențiale pentru elaborarea politicilor publice în domeniul sănătății.
„Politicile publice bune pornesc de la înțelegerea realității din oraș. Am început să colectăm tot mai multe date despre Timișoara și despre timișoreni, iar în această etapă ne-am concentrat pe domeniul sănătății. Pentru administrația locală, cea mai importantă investiție este noul Spital Municipal, conceput pe structură modulară, astfel încât să poată fi extins și adaptat în timp. Studiul de fezabilitate a fost finalizat împreună cu Banca Mondială, iar proiectul va intra în faza de implementare printr-un parteneriat public-privat”, a declarat viceprimarul.
Diferențe între generații
Studiul arată că majoritatea timișorenilor se percep ca fiind sănătoși, mulți dintre respondenți afirmând că nu au probleme medicale sau că își țin sub control afecțiunile deja diagnosticate.
Cercetarea evidențiază însă și diferențe semnificative între generații. Tinerii declară mult mai frecvent că nu se confruntă cu probleme de sănătate, în timp ce persoanele în vârstă urmează mai des tratamente pentru afecțiuni cronice.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, a arătat că astfel de studii pot deveni un instrument important pentru luarea deciziilor publice bazate pe date.
„Astfel de barometre ne permit să analizăm realitatea din comunitate și să fundamentăm decizii pe studii clare. Pe viitor, putem dezvolta și alte cercetări sectoriale, precum un barometru al educației sau al antreprenoriatului”, a precizat acesta.
Medicul de familie, primul contact cu sistemul medical
Datele sondajului arată că pentru mai mult de jumătate dintre timișoreni medicul de familie reprezintă primul punct de contact atunci când apare o problemă de sănătate.
În același timp, aproape unul din cinci locuitori ai orașului apelează direct la o clinică privată. În alegerea serviciilor medicale, respondenții indică drept criterii principale profesionalismul personalului medical și condițiile din unitățile sanitare.
Rolul prevenției
Studiul scoate în evidență și importanța prevenției medicale. Persoanele cu studii superioare merg mai des la medic pentru controale de rutină, în timp ce persoanele cu nivel educațional mai redus ajung mai frecvent la medic pentru continuarea unor tratamente deja începute.
„Numai prin colaborare între universități, autorități locale și parteneri instituționali putem contura o strategie coerentă pentru sănătatea populației”, a declarat prof. univ. dr. Andrei Motoc, prorector al Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara.
Sistemul public rămâne principala opțiune
Deși serviciile medicale private primesc o evaluare ușor mai bună din partea respondenților, majoritatea timișorenilor aleg în continuare sistemul public de sănătate, în special persoanele în vârstă.
Rezultatele cercetării oferă administrației locale și instituțiilor medicale date relevante pentru planificarea investițiilor și dezvoltarea serviciilor medicale în funcție de nevoile reale ale comunității.
Despre studiu
Cercetarea reprezintă o subcomponentă a Barometrului Calității Vieții în Timișoara și a fost realizată de o echipă de cercetători de la Universitatea de Vest din Timișoara.
Sondajul a fost realizat în perioada iunie – noiembrie 2025, pe un eșantion de 2.511 persoane cu vârsta de peste 18 ani. Eșantionul a fost stratificat în funcție de gen și vârstă, iar marja de eroare este de ±2%.
Datele au fost colectate atât față în față (1.319 respondenți), cât și online (1.192 respondenți).
