Guvernul a convenit un nou pachet de reforme care vizează reducerea cheltuielilor publice și reorganizarea aparatului administrativ. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila (UDMR), a anunțat, într-un interviu pentru G4Media, că s-a ajuns la un acord politic în coaliția de guvernare pentru reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația publică centrală și locală, începând cu anul 2026.
Potrivit ministrului, fiecare instituție – fie ea minister, agenție guvernamentală sau primărie – va putea decide cum aplică reducerea: fie prin concedieri, fie prin ajustarea salariilor.
În cazul administrației locale, regulile vor fi mai stricte: primăriile și consiliile județene vor trebui să diminueze cu 30% numărul total de posturi, inclusiv cele vacante.
„Avem peste 700 de primării și consilii județene care nu trebuie să reducă niciun post ocupat. Primarii și-au gestionat corect organigrama în aproape un sfert din localități”, a precizat Cseke Attila.
Reforma bugetară: excepții, impact și calendar
Măsurile nu se aplică în învățământul preuniversitar, la creșe și în sistemul sanitar, a subliniat ministrul Dezvoltării.
Impactul estimat al acestei reforme asupra administrației locale este de 1,7 miliarde de lei economie bugetară anuală.
Cseke Attila a explicat că, din punct de vedere financiar, efectul este același indiferent dacă se aleg concedierile sau scăderea salariilor. „În 2027, toate UAT-urile trebuie să reducă cu 10% numărul de posturi”, a precizat ministrul.
Alte măsuri din pachetul de reforme
Pe lângă reducerea cheltuielilor, coaliția de guvernare a convenit și alte modificări legislative:
- Posibilitatea angajării cu jumătate de normă a unor funcționari publici, mai ales în comunele mici.
- Obligația plății taxelor și impozitelor locale de către vânzător și cumpărător înaintea oricărei tranzacții imobiliare sau auto.
- Suspendarea permisului de conducere pentru șoferii care nu-și achită amenzile în termen de 90 de zile.
- Permisul suspendat va putea fi redobândit doar după achitarea tuturor datoriilor către bugetul local.
- Posibilitatea ca ministerele să preia activități de suport (juridic, economic, achiziții, comunicare) pentru instituțiile subordonate, pentru a eficientiza costurile.
Cum vor fi reduse cheltuielile în administrația centrală
Ministerele și agențiile vor trebui să reducă cu 10% cheltuielile de personal în 2026 față de 2025. Reducerile se vor face diferențiat, în funcție de specificul fiecărei instituții.
„Legea bugetului de stat pe 2026 va prevedea o sumă cu 10% mai mică pentru personal decât în 2025”, a declarat Cseke Attila.
Divergențe în coaliție
Reforma administrației a fost unul dintre cele mai disputate subiecte din interiorul coaliției. PSD, prin vocea lui Sorin Grindeanu, a cerut ca primarii și consiliile județene să decidă local modul în care reduc cheltuielile, pledând pentru o abordare descentralizată:
„E mai bine să discutăm despre reducerea cheltuielilor, nu despre concedieri. Fiecare primar trebuie să decidă cum face economii, în funcție de realitatea locală”, a spus Grindeanu.
În septembrie, PSD a propus o reducere graduală cu 25% a personalului din administrația locală pe o perioadă de patru ani, o variantă mai blândă decât planul inițial al premierului Ilie Bolojan, care viza o tăiere rapidă de 10–15% încă din 2026.
Context politic
Reforma vine pe fondul presiunilor de a reduce deficitul bugetar și de a eficientiza cheltuielile statului, în condițiile în care România trebuie să se conformeze jaloanelor PNRR și recomandărilor Comisiei Europene privind sustenabilitatea fiscală.
Pachetul de măsuri urmează să fie inclus în Legea bugetului de stat pe 2026, iar aplicarea integrală este preconizată până în 2027.
Bineînteles, de adevarata reformă administrativă – reducerea numărului de județe, de comune subpopulate – nici vorbă să se facă. Deocamdată.
