Curtea Constituțională a României (CCR) a admis obiecția de neconstituționalitate privind legea care modifica pensiile de serviciu, potrivit unei informări oficiale. Deși instituția nu a detaliat motivele deciziei, surse judiciare citate de G4Media susțin că verdictul a fost pronunțat din motive extrinseci, legate de lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Decizia, adoptată cu majoritate
Potrivit acelorași surse, cinci dintre cei nouă judecători ai CCR ar fi votat în favoarea admiterii sesizării. Aceasta nu vizează conținutul reformei în sine, ci probleme procedurale apărute în procesul legislativ.
Astfel, legea nu este respinsă pe fond, ci pe formă – fapt care permite Guvernului să reia procesul legislativ. Nu este însă clar dacă Executivul va alege din nou procedura de angajare a răspunderii în Parlament sau dacă proiectul va fi retrimis pentru dezbateri și modificări în procedura parlamentară obișnuită.
Tudorel Toader: „Dacă e o problemă de procedură, legea poate fi reluată”
Fostul judecător constituțional Tudorel Toader a explicat la Digi24 că o astfel de decizie „pe motive extrinseci” nu blochează definitiv legea.
„Dacă vorbim despre lipsa unui aviz obligatoriu, cum este cel al CSM, Parlamentul poate relua legea și o poate adopta respectând procedura. Dacă însă CCR ar fi constatat neconstituționalități de fond, acele prevederi nu ar mai putea fi reluate”, a declarat Toader.
Cum s-a ajuns la conflictul dintre Guvern și CSM
Obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) reclamă faptul că CSM nu a avut timp suficient pentru a analiza și emite avizul asupra proiectului de lege.
Conform legii, CSM are la dispoziție maximum 30 de zile pentru a transmite avizul, însă jurisprudența CCR subliniază că termenul trebuie să fie „rezonabil”.
CSM a fost informat despre proiect la 29 iulie, când i s-au prezentat principalele modificări, dar instituția a refuzat să emită un punct de vedere, motivând că dorește să analizeze proiecte complete de lege, nu simple drafturi.
Ulterior, pe 20 august, Ministerul Muncii – condus atunci de Petre Florin Manole (PSD) – a solicitat un punct de vedere, nu un aviz formal, cerut de lege. Două zile mai târziu, eroarea a fost observată, iar solicitarea a fost refăcută. CSM însă nu a mai răspuns, invocând timpul insuficient și necesitatea consultării adunărilor generale ale judecătorilor și procurorilor.
Pe 29 august, Guvernul a adoptat proiectul, asumându-și răspunderea în Parlament pe 1 septembrie.
Modificări minore, dar procedură contestată
Înalta Curte a susținut că proiectul a fost modificat „semnificativ” între momentul solicitării avizului și adoptarea sa în Guvern. În realitate, potrivit surselor guvernamentale, schimbările au fost minore:
- adaptarea unor prevederi la avizul Consiliului Economic și Social;
- prelungirea de la 10 la 12 ani a perioadei în care vechimea în alte profesii juridice este echivalată cu cea de magistrat.
Ambele modificări au fost, de altfel, în favoarea beneficiarilor.
Ce prevede proiectul de reformă a pensiilor de serviciu
Legea declarată neconstituțională propunea:
- creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani;
- limitarea pensiei de serviciu la maximum 70% din ultimul salariu net;
- o perioadă de tranziție pentru implementarea noilor reguli.
CCR a amânat de două ori pronunțarea deciziei, înainte de a declara, în final, neconstituționalitatea legii.
