Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a anunțat că duminică vor fi prezentate noi măsuri economice destinate sprijinirii cetățenilor, care vor intra în vigoare de la 1 septembrie. Pachetul are în vedere în special reducerea prețurilor la produsele alimentare de bază, prin limitarea adaosurilor comerciale.
„Acestea sunt probabil cele mai bune măsuri pentru oamenii obișnuiți, pentru toți cetățenii noștri”, a declarat Vučić, citat de agenția Danas.
Modelul Ungaria – România
Anunțul vine după ce la finalul lunii iulie guvernul de la Belgrad a introdus primele măsuri pentru reducerea prețurilor la alimente, inspirate din reglementările aplicate în Ungaria și România. Președintele sârb a explicat că statul va interveni pentru a plafona marjele comerciale, în special în sectorul alimentar.
„Adaosul comercial trebuie să fie mai mic. Mă aștept ca prețurile în Serbia să scadă cu 15-20%, în special la produse precum pâine, făină, ulei, cereale, dar și la băuturi răcoritoare”, a precizat Vučić într-o apariție la televiziunea Pink.
În Ungaria, marjele de profit sunt plafonate la maximum 10% pentru aproape 1.000 de produse alimentare, în timp ce România a aplicat restricții mai stricte pe lanțul de aprovizionare pentru 21 de produse de bază.
Lecțiile din regiune
Experiența din cele două țări arată însă că măsura are efecte limitate asupra inflației generale. Ungaria, unde inflația a urcat la 25,7% în 2023, a reușit să reducă prețurile vizate cu circa 18% după introducerea plafonării, dar creșterea generală a prețurilor la alimente a continuat. În România, măsura a dus la o temperare temporară a scumpirilor, dar în iulie 2025 inflația alimentară a depășit din nou 8%.
Critici și alternative
Economiștii avertizează că limitarea directă a marjelor comerciale nu rezolvă problema pe termen lung. Profesorul Boban Stojanović, de la Facultatea de Economie din Niš, atrage atenția că adevărata cauză a prețurilor ridicate este lipsa de concurență în piață, dominată de câteva lanțuri de retail.
„Pe termen scurt, reglementarea poate aduce o ușurare, dar soluția reală este stimularea competiției și consolidarea rolului instituțiilor de reglementare”, a subliniat Stojanović.
Acesta a sugerat și o reformă a TVA-ului, prin aplicarea unei cote reduse pentru alimentele de bază și majorarea impozitării produselor de lux. În plus, el a insistat pe promovarea produselor autohtone în marile rețele comerciale și deschiderea pieței către noi retaileri internaționali.
Ce urmează pentru Serbia
Măsurile pe care Vučić le va anunța duminică sunt așteptate cu interes, având în vedere presiunea pe bugetele familiilor sârbe. Rămâne de văzut dacă limitarea adaosurilor comerciale va aduce reducerile promise la raft sau dacă, asemenea Ungariei și României, efectele vor fi mai degrabă temporare și punctuale.
