Joi, 3 iulie, Guvernul României a organizat o conferință de presă importantă la Palatul Victoria, unde viceprim-ministrul Tanczos Barna și miniștrii Finanțelor, Sănătății, Educației și Muncii au prezentat oficial noul pachet de măsuri fiscale și bugetare destinat să reducă deficitul fiscal al țării și să stabilizeze economia națională pe termen mediu și lung. Aceste măsuri vin ca răspuns la creșterea semnificativă a cheltuielilor publice și a datoriei, dar și în contextul avertismentelor venite din partea Comisiei Europene și agențiilor de rating.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat datele esențiale care au stat la baza adoptării acestui pachet. Astfel, cheltuielile bugetului general consolidat au crescut de la 459 miliarde lei în 2021 la 831 miliarde lei în prezent, iar deficitul pe cash s-a dublat, ajungând de la 79 miliarde lei în 2021 la 176 miliarde lei în 2025. Cheltuielile cu pensiile au urcat de la 110 miliarde la 190 miliarde lei, iar numărul posturilor ocupate în sectorul public a crescut cu aproximativ 43.000 de persoane. Datoria publică a depășit pragul de 1.100 miliarde lei, aproape dublu față de nivelul din 2021.
Nazare a atras atenția asupra riscurilor majore pe care România le-ar putea întâmpina dacă nu ia măsuri urgente: suspendarea fondurilor europene din PNRR și coeziune, pierderea calificativului de investiții și reducerea accesului la piețele financiare internaționale. „Această ștampilă de deficit excesiv înseamnă neseriozitate și ne reduce capacitatea de negociere la Bruxelles”, a spus ministrul. Prin pachetul prezentat, România încearcă să evite penalizările și să păstreze finanțările europene vitale pentru dezvoltare.
Pachetul fiscal are un impact total estimat la 10,75 miliarde lei în 2025, dintre care 9,5 miliarde lei pe venituri și 1,2 miliarde lei pe cheltuieli, iar în 2026, efectele se vor amplifica la aproximativ 92 miliarde lei. O componentă importantă este înghețarea salariilor și pensiilor, care reprezintă o economie de 18 miliarde lei. Ministrul Nazare a mai anunțat și măsuri privind reașezarea cotelor de venituri, care vor aduce un plus de 6 miliarde lei, precum și creșterea accizelor cu 1 miliard lei.
Viceprim-ministrul Tanczos Barna a punctat că, în ultimii ani, România a avut o creștere economică, însă ritmul accelerat al datoriei publice și deficitul nesustenabil impun corecții urgente. „Suntem presați de timp și avem obligația să arătăm responsabilitate fiscală pentru a nu pierde fondurile europene și calificativul investițional”, a explicat acesta. De asemenea, a menționat că raportări periodice privind starea economiei vor fi prezentate în Parlament de către premier și ministrul de Finanțe, pentru a asigura transparență și predictibilitate în gestionarea finanțelor publice.
Acest pachet fiscal negociat cu Comisia Europeană reprezintă un pas esențial pentru România în consolidarea unei economii durabile, orientate spre investiții și stabilitate. Adoptarea lui înainte de Consiliul Ecofin este văzută ca un semnal pozitiv pentru piețele financiare și pentru partenerii internaționali.
