Cea mai mare sărbătoare dedicată slăninii și produselor tradiționale din Serbia, Slaninijada, a ajuns la ediția a 38-a și s-a desfășurat între 13 și 16 februarie în localitatea Kačarevo, din districtul Banat, Voivodina. Evenimentul a atras peste 100.000 de vizitatori, majoritatea fiind români, iar vânzările au depășit 7 milioane de euro.

Tone de produse tradiționale vândute

„Trailere, furgonete și mașini au fost încărcate cu peste 100 de tone de slănină și 400 de tone de produse tradiționale sârbești, precum cârnați afumați, jamboane maturate, afumături, jumări, tobă și boia, aduse de mici și mari producători din toate regiunile Serbiei”, a declarat Ramona Rista, diplomat culinar.

Oportunitate pentru producătorii români

În cadrul ediției din acest an, organizatorii, împreună cu diplomatul culinar Ramona Rista, au lansat o invitație producătorilor din România să participe la Slaninijada 2025. Aceștia sunt încurajați să aducă mostre între 300 și 500 de grame de slănină tradițională cu carne, promovând astfel patrimoniul culinar românesc și concurând alături de producători din țările vecine Serbiei.

Prețuri și expozanți

Festivalul a reunit peste 300 de expozanți din întreaga Serbie, cu o prezență puternică din regiunile Srem și Mačva, renumite pentru creșterea porcilor și producția de specialități din carne. Prețurile au fost mai mari decât în anii anteriori, însă comercianții sârbi au reușit să atragă cumpărători oferind produse pentru toate buzunarele.

  • Kilogramul de slănină, jumări sau șuncă: 10 – 17 euro
  • Cârnații uscați: 8 – 15 euro/kg
  • Salamul: 12 – 20 euro/kg
  • Jumările, în funcție de categorie: 8 – 12 euro/kg

O istorie a recordurilor culinare

Festivalul, organizat pentru prima dată în 1988, a devenit un eveniment emblematic pentru gastronomia sârbească, stabilind numeroase recorduri culinare de-a lungul timpului. Printre cele mai impresionante realizări se numără:

  • 1992 – o afumătoare cu un horn de 18,5 metri, construită din 5.000 de table de slănină, care a atras atenția presei internaționale.
  • 1993 – o casă din slănină, înaltă de 25 de metri, cu un acoperiș realizat din 1.800 de table de slănină, dispuse precum țiglele caselor bănățene.
  • 1994 – „Cuțitul măcelarului”, un satâr impresionant format din 1.800 de table de slănină.
  • 1995 – o mașină de tocat carne, alcătuită din 2.000 de table de slănină.
  • Cel mai mare produs premiat – o bucată de slănină afumată de 173 kg, cu dimensiuni de 1,73 m lungime și 1,5 m lățime, realizată de un producător din Kikinda.

„Pentru mulți români poate părea greu de imaginat că, în anii ’90, la Slaninijada, sârbii construiau adevărate zgârie-nori din slănină, vânzând direct de pe acoperiș! Însă acest festival a transformat slănina într-un simbol al măiestriei culinare transmise din generație în generație”, a adăugat Ramona Rista.

Competiții gastronomice și jurați de prestigiu

În cadrul festivalului au avut loc două competiții culinare de gătit, jurizate de experți, printre care și Ramona Rista, cunoscută sub brandul „Fata care Gătește cu Flori” și prin seria de broșuri „Zestre Culinară”.

Slaninijada rămâne nu doar o sărbătoare a gusturilor tradiționale, ci și un prilej de a promova cultura gastronomică a regiunii, reunind producători și pasionați ai preparatelor autentice într-un spectacol culinar unic în lume.

Sursa foto: Romana Rista

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.