Miniștrii de Interne din statele membre ale Uniunii Europene au aprobat azi dimineață, la Bruxelles, aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen cu frontierele terestre, începând cu 1 ianuarie 2025, conform unui comunicat al Comisiei Europene.
Procesul decizional și calendarul aderării
Președinția ungară a Consiliului UE a inclus pe agenda reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) din 12 decembrie adoptarea deciziei de eliminare a controalelor la frontierele terestre interne între România și Bulgaria. Decizia vine după ce COREPER (Comitetul Reprezentanților Permanenți ai Guvernelor statelor UE) a agreat, pe 27 noiembrie 2024, aderarea celor două state cu frontierele terestre începând cu 1 ianuarie 2025. Controalele la frontierele aeriene și maritime interne au fost eliminate anterior, pe 31 martie 2024.
Alte subiecte pe agenda Consiliului JAI includ securitatea internă, migrația, azilul, combaterea abuzului sexual asupra copiilor și digitalizarea sistemelor de securitate.
Colaborare și discuții pregătitoare
Președinția ungară a Consiliului UE a promovat aderarea completă a României și Bulgariei la Schengen, în urma unei întâlniri informale organizate la Budapesta, pe 22 noiembrie 2024, între miniștrii de interne ai României, Bulgariei, Ungariei și Austriei. În continuare, ministrul de Interne al României, Cătălin Predoiu, a discutat pe 9 decembrie cu omologul său ungar, Sandor Pinter, despre măsurile luate pentru aderarea la Schengen cu frontierele terestre și despre verificările planificate la granița comună în perioada sărbătorilor.
Analize și priorități ale Consiliului JAI
În cadrul reuniunii JAI, miniștrii vor face un bilanț al situației spațiului Schengen și vor discuta prioritățile anuale ale Consiliului Schengen. Creșterea securității generale prin digitalizare este o temă centrală. De asemenea, Comisia Europeană și agenția eu-LISA vor prezenta progresul implementării Sistemului de Intrare/Ieșire (EES), un sistem automat de înregistrare a resortisanților țărilor terțe care călătoresc pentru șederi scurte.
În domeniul migrației și azilului, Comisia va actualiza miniștrii cu privire la implementarea Pactului privind migrația și azilul, ce va intra în vigoare din iunie 2026. Discuțiile vor aborda și dimensiunea externă a migrației, în cadrul unui prânz de lucru.
Securitate internă și orientări strategice
Miniștrii vor analiza amenințările actuale, cu un raport privind progresele în lupta împotriva traficului de droguri și a criminalității organizate. Totodată, vor discuta recomandările pentru accesul la date esențiale asigurării legii, precum și orientările strategice pentru planificarea în spațiul de libertate, securitate și justiție, valabile pentru perioada 2024-2029.
Combaterea abuzului sexual asupra copiilor
Un alt punct de pe agenda Consiliului JAI vizează o propunere legislativă ce obligă platformele online să raporteze cazurile de abuz sexual asupra copiilor. Se plănuiește înființarea unui centru UE pentru sprijinirea autorităților și promovarea măsurilor de prevenire și susținere a victimelor.
Deciziile luate în cadrul reuniunii subliniază angajamentul UE față de extinderea Schengen, îmbunătățirea securității și gestionarea migrației.
Ce se schimbă la noi în județul Timiș, după aderarea la Spațiul Schengen?
Primul lucru notabil va fi dispariția punctului de control al frontierei de la Cenad, ieșirea din România în Ungaria. Vama Cenad e situată pe DN6, care leaga Timișoara de Sânnicolau Mare, respectiv orasele Szeged si Mako din Ungaria. Desigur, o perioadă vor ramane controale sporadice, urmand ca in urmatoarele 6-12 luni acestea sa dispara complet, trecerea in Ungaria facandu-se ca trecerea din Timisoara in Ghiroda, de exemplu.
Un al punct de trecere al frontierei dintre Romania si Ungaria, aflat la noi in judet este cel de la Beba Veche, cunoscut sub numele de Triplex Continuum. Acesta este un punct de trecere intre Romania, Ungaria si Serbia iar aici, la fel ca la vama de la Cenad, punctul de trecere al frontierei va fi desfiintat dupa o perioada.
Desigur, intrarea in Spatiul Schengen reprezinta un drept negociat de Romania la aderarea la Uniunea Europeana, dar timpul lung necesitat pentru a intra efectiv in spatiul european de libera circulatie se datoreaza in special esecului politicienilor romani, care au uitat pentru ce au fost alesi.
