La o reuniune programată pe 22 noiembrie la Budapesta, se preconizează adoptarea unui set de măsuri pe care România și Bulgaria trebuie să le finalizeze pentru a deveni membre Schengen.
Pentru unii, refuzul extinderii Spațiului Schengen a fost văzut ca o decizie necesară pentru a proteja Austria, în timp ce pentru alții a părut o strategie politică menită să câștige sprijin înainte de alegerile naționale și de stat. În orice caz, blocarea aderării României și Bulgariei la Schengen nu a consolidat relațiile internaționale ale Austriei.
Chiar și oficiali de rang înalt ai creștin-democraților europeni, colegi de partid ai ÖVP, și-au exprimat nemulțumirea față de poziția Austriei în această chestiune.
Se pare că, între timp, la Bruxelles și Viena s-au clarificat aspectele necesare: Austria renunță la veto-ul său, deschizând astfel calea pentru România și Bulgaria, membre ale UE. La întâlnirea de la Budapesta, la care participă și Ungaria, țară ce deține președinția UE, ministrul de interne al Austriei, Gerhard Karner, se va întâlni cu omologii săi din România și Bulgaria. În cadrul reuniunii, va fi adoptat un set de măsuri suplimentare pe care cele două țări le vor implementa pentru a adera în sfârșit la Spațiul Schengen, aderarea fiind estimată pentru primăvara anului 2025, potrivit publicației Kurier. Aceasta este, cel puțin, opinia oficialilor români de la nivel înalt.
Ministerul de Interne al României subliniază că ambele țări au îndeplinit deja cerințele principale, incluzând consolidarea securității la granițele externe ale UE și accelerarea procesului de returnare a solicitanților de azil respinși din Austria. Eurodeputații români susțin, de asemenea, că România și Bulgaria au intrat pe „linia dreaptă” în drumul lor către aderare.
Magnus Brunner, comisarul european pentru migrație desemnat de Austria, a manifestat sprijin clar pentru aderare. Fost ministru de finanțe, Brunner a fost interogat recent în Parlamentul European, unde a declarat că a susținut întotdeauna aderarea României și Bulgariei și va continua să facă acest lucru. Brunner a menționat „progresele semnificative” realizate de cele două țări în securizarea frontierelor lor și s-a arătat convins că aderarea lor va fi finalizată în curând.
Pentru România, o decizie favorabilă la Budapesta ar veni la momentul potrivit, înaintea alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie, ceea ce ar putea încuraja candidații pro-europeni. Totodată, un „da” pentru aderare ar constitui un mesaj de reconciliere în momentul în care Brunner preia funcția de comisar pentru migrație, o poziție ce aduce deja numeroase provocări.