Pentru încă o dată modul de a reacționa la situații dificile a populației României, dar nu numai, a fost pusă la încercare de noul coronavirus, CoViD-19 (în casul în care vă întrebați de unde vine acestă denumire: Co(ronavirus)Vi(rus)D(isease)-(20)19.
A fost greu de anticipat amploarea pe care avea să o ia răspândirea virusului pe de-oparte, iar pe de altă parte mecanismele care vor fi abordate de către autorități vis-a-vis de informarea corectă a cetățenilor pentru a încetini răspindirea coronavirusului. Spun „încetini” și nu „stopa” căci, așa cum foarte bine a precizat atât OMS cât și unii diplomați care au avut curajul a spune lucrurilor pe nume (spre exemplu cancelarul german Angela Merkel), în cazul unui virus nu putem vorbi de stopare, decât dacă capacitatea acestuia de a se transmite este sub 1.
De fapt miza cea mai importantă este definită de capacitatea sistemului sanitar de a răspunde promt la cazurile care necesită terapie intensivă. De ce? Pentru că aceasta trasează un platou, o limitare, în ceea ce privește numărul de pacienți de care poate avea grijă prin mijloacele specifice.
Mai pe scurt, este de preferat o îmbolnăvire treptată pe un termen mai lung decât una pe termen scurt, căci se riscă (așa cum este momentan și cazul Italiei) nevoia unei trieri drastice în funcție de niște criterii nu tocmai morale dar raționale.
România nu este pregătită pentru așa ceva. Cel puțin, nu la nivel de mentalitate. De aceea este crucial a se respecta deciziile luate de DSU, care, de altfel sunt simple: evitarea spațiilor aglomerate, un pic de simț civic, respectarea normelor de igienă s.a.m.d.
De reținut este faptul că astfel, noi, populația, ajutăm un sistem sanitar „vlăguit” să poată gestiona cazurile care necesită acest lucru cu succes. Bineînțeles, acest lucru implică o comunicare facilă și o instruire a populației corect și cât mai eficient făcută.
Ca artist vizual, mi-a fost imposibil să nu observ materialele create și folosite pentru informarea în masă a cetățenilor. Din nefericire, pe parte de comunicare conținut vizual (grafică spre exemplu, aria videografiei am observat că nu a fost utilizată deloc) atât companiile private dar nu numai, paremi-se că își fac treaba într-un mod care lasă de dorit.
Spre exemplu, în Timișoara, la intrarea într-unul din mall-uri, o imagine are menirea instruirii cumpărătorilor legată de protejarea pe cei din jur de infecții. Ideea în sine este bună, însă materialul folosit ca vector de transmitere a informației lasă mult de dorit: pe un fundal albastru niște pictograme desprinse parcă din cărțile de colorat pentru cei mici, ne îndeamnă, printre altele, ca atuncă când tușim sau strănutăm să folosim un șervețel pe care să îl aruncăm într-un coș de gunoi cu capac.
Atâta tot că nici în mall-ul menționat, nici în afara acestuia, nu există niciun coș de gunoi cu capac. O altă pictogramă cu câteva bule de săpun cred că vrea să ne sugereaze spălatul pe mâini. Dar nu o face căci fără textul adiacent, pictograma în sine este, din punctul meu de vedere, o bătaie de joc, ceva ce a fost făcut doar ca să fie.
În toată acestă luptă pe care Romania o duce minimizarea răspândirii coronavirusului, în condițiile în care în cel mai sumbru caz supermarketurile și farmaciile vor mai fi deschise, peste care se suprapune faptul că România este fruntașă la numărul de analfabeți (6% din populație nu știe carte, adică 150.000 de români trebuie să-și pună amprenta, pentru că nu pot să semneze) consider că materialele vizuale folosite ar trebui să fie intuitive și cât se poate de informative.
Degeaba îndrumăm înspre un spirit civic adecvat atâta timp cât modul în care o face este unul defectuos.
Atât fimele private cât ți cele de stat trebuie să înțeleagă că imaginea este cea care furnizează cea mai mare cantitate de informație, accesibită tuturor, dacă imagine în sine este gândită cu grijă. Trebuiesc puse niște întrebări, precum cui ne adresăm, ce vrem să spunem, cum va fi perceput mesajul (consider că în exemplul dat mai sus, având în vedere gravitatea problemei, nu au ce să caute imagini „de grădiniță” care mai degrabă dau impresia că trebuiesc colorate) dar mai ales care e gradul de eficiență a acestuia. Un exemplu de infografic creat de autor, poate fi studiat aici.
Text de drd. Robert Gombos, designer grafic la Jasmine Business Directory.
