Dacă Carol Telbisz este considerat omul care a transformat Timișoara dintr-o cetate militară într-un mare oraș european, Stan Vidrighin este personalitatea care a construit infrastructura fără de care dezvoltarea orașului nu ar fi fost posibilă. Inginer de excepție, administrator, patriot și primul primar român al Timișoarei după Unirea Banatului cu România, Stan Vidrighin a lăsat o moștenire care continuă să deservească orașul și astăzi.
Copilul unui sat de oieri din Mărginimea Sibiului
Stan Vidrighin s-a născut la 28 ianuarie 1876 în localitatea Rășinari, județul Sibiu, într-o familie modestă de oieri. A urmat școala în satul natal, apoi studiile secundare la actualul Colegiu Național „Gheorghe Lazăr” din Sibiu, una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ ale vremii.
Talentul său pentru științele tehnice l-a dus la Școala Politehnică din Budapesta, pe care a absolvit-o în anul 1900 ca inginer. După o scurtă perioadă petrecută în administrația orașului Sopron, din Ungaria, destinul său avea să se lege definitiv de Timișoara.
Sosirea la Timișoara și începutul unei cariere excepționale
La începutul secolului XX, Timișoara era unul dintre cele mai dinamice orașe ale Imperiului Austro-Ungar, însă se confrunta cu probleme serioase privind alimentarea cu apă și canalizarea.
Stan Vidrighin a câștigat concursul organizat pentru realizarea proiectului de canalizare al orașului și a fost angajat în cadrul serviciului tehnic al primăriei. La scurt timp a devenit inginer-șef și a primit una dintre cele mai importante misiuni din istoria administrației locale: proiectarea întregului sistem modern de alimentare cu apă și canalizare.
Pentru a găsi cele mai bune soluții, Primăria Timișoara l-a trimis în marile orașe europene ale vremii – Dresda, Berlin, Hamburg, Köln, Strasbourg, Karlsruhe și Londra – unde a studiat cele mai avansate sisteme de utilități urbane existente.
Omul care a adus apa modernă în Timișoara
Întors din Europa Occidentală, Vidrighin a realizat proiectul general de alimentare cu apă și canalizare al Timișoarei, considerat unul dintre cele mai moderne din această parte a continentului.
Sub coordonarea sa au început lucrările de construcție a colectoarelor principale ale orașului în anul 1909. Proiectul a inclus rețeaua de canalizare, sistemele de distribuție a apei și infrastructura tehnică necesară funcționării lor.
Una dintre cele mai importante realizări a fost inaugurarea, în 1912, a primei stații moderne de epurare a apelor uzate din România. Doi ani mai târziu a fost pusă în funcțiune Uzina de Apă de la Urseni, iar în 1914 a fost înființată întreprinderea de apă și canalizare a orașului, prima structură modernă de acest tip din România. Toate aceste proiecte poartă semnătura lui Stan Vidrighin.
Tot el a avut un rol esențial în realizarea Turnurilor de Apă din Iosefin și Fabric, simboluri industriale ale Timișoarei care există și astăzi.
Patriot și participant la Marea Unire
Dincolo de activitatea sa inginerească, Stan Vidrighin a fost implicat activ în mișcarea națională românească din Banat.
În anul 1918 a participat la procesul care a condus la unirea Transilvaniei și Banatului cu România și a fost ales delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.
După instaurarea administrației românești în Timișoara, reputația sa profesională și implicarea în viața publică l-au recomandat pentru cea mai importantă funcție administrativă a orașului.
Primul primar român al Timișoarei
La 1 septembrie 1919, Stan Vidrighin a devenit primul primar român din istoria Timișoarei. A condus orașul între 1919 și 1921 și, ulterior, pentru câteva luni în anul 1922.
Mandatul său a venit într-o perioadă dificilă, marcată de schimbări administrative, economice și politice generate de integrarea Banatului în statul român.
Printre primele măsuri adoptate s-au numărat introducerea limbii române ca limbă oficială în administrația locală și în instituțiile aflate în subordinea municipalității, precum și înlocuirea treptată a inscripțiilor oficiale din oraș cu variante în limba română.
În paralel, Vidrighin a reorganizat serviciile publice esențiale: alimentarea cu apă, canalizarea, distribuția gazului, energia electrică și transportul public.
Fondator al Politehnicii din Timișoara
Una dintre cele mai importante contribuții ale sale pentru dezvoltarea orașului a fost implicarea decisivă în înființarea Școlii Politehnice din Timișoara, actuala Universitatea Politehnica Timișoara.
Împreună cu matematicianul Traian Lalescu, Stan Vidrighin a susținut necesitatea unei instituții tehnice superioare într-unul dintre cele mai industrializate orașe ale României. Ca primar, a pus la dispoziție terenul necesar și a contribuit la obținerea finanțării pentru noua instituție. În 1920, regele Ferdinand a semnat decretul de înființare al școlii.
Mai mult, Stan Vidrighin a ocupat ulterior și funcția de rector al instituției.
Cariera de la București
Prestigiul său profesional a depășit granițele Banatului.
În 1923 a fost chemat la București pentru a contribui la dezvoltarea sistemului de apă și canalizare al Capitalei. Ulterior a ocupat funcții importante la nivel național, devenind director general al Poștei Române, al Căilor Ferate Române și, mai târziu, director în cadrul grupului industrial Malaxa, unul dintre cele mai importante complexe industriale din România interbelică.
Ultimii ani și moștenirea lăsată Timișoarei
Stan Vidrighin s-a stins din viață la București, în anul 1956, la vârsta de 80 de ani.
Astăzi, numele său este purtat de unul dintre cele mai importante bulevarde ale Timișoarei, Calea Stan Vidrighin, o recunoaștere a contribuției sale excepționale la dezvoltarea orașului.
Dacă Telbisz a desenat Timișoara modernă la suprafață, Stan Vidrighin a construit infrastructura ascunsă care a făcut posibilă dezvoltarea sa. Apa potabilă, canalizarea, stația de epurare, turnurile de apă, serviciile publice modernizate și sprijinul acordat înființării Politehnicii reprezintă doar câteva dintre realizările care îl recomandă drept una dintre cele mai importante personalități din istoria Timișoarei.
