Suntem la finalul unei săptămâni pline de semnale economice și politice puternice. Am văzut o primă demonstrație de forță din partea Guvernului: pachetul fiscal-bugetar prezentat în Parlament, începutul unor negocieri dificile pentru reforma companiilor de stat, primii pași spre reducerea risipei din sănătate și o schiță de strategie pentru administrațiile locale.
Primul test: pachetul fiscal pentru reducerea deficitului
Pachetul fiscal prezentat în Parlament reprezintă prima mișcare coordonată pe două direcții: creșterea veniturilor și plafonarea cheltuielilor publice. Spre deosebire de alte perioade, măsurile propuse acum sunt preponderent structurale, menite să arate piețelor și partenerilor europeni că România e dispusă să corecteze dezechilibrele.
„Am constatat o reacție pozitivă – ați văzut marți poziția comisarului european pentru economie. A doua zi, am lansat o emisiune de bonduri și piețele au răspuns cu o perspectivă îmbunătățită”, a declarat premierul. Rezultatul imediat: România s-a împrumutat la dobânzi mai mici, reducând marja de risc și generând economii de peste 200 de milioane de euro la dobânzi în următorii 14 ani. Agențiile de rating au salutat pachetul ca „un prim pas important”, dar avertizează că implementarea ulterioară va fi determinantă.
Următoarele două săptămâni: reforma companiilor de stat
În topul priorităților pentru iulie se află restructurarea companiilor unde statul este acționar majoritar. „O bună parte dintre aceste active sunt administrate mult sub potențialul pieței”, afirmă premierul, care promite schimbări radicale:
- Publicarea datelor despre conducere și indicatorii financiari ai companiilor
- Rescrierea indicatorilor de performanță, azi „formali și irelevanți pentru industriile respective”
- Plafonarea indemnizațiilor și reducerea numărului de membri în consiliile de administrație
- Eliminarea subvențiilor pentru societăți cu pierderi cronice sau închiderea lor
- Reducerea portofoliului AMEPIP de la 1.400 la maximum 200 de companii gestionate
Exemplele sunt grăitoare: „CFR Călători are 80% din cifra de afaceri din subvenții, față de 30-60% în Europa. În Marea Britanie sistemul funcționează fără subvenții. Așa ceva nu mai poate continua”, avertizează Bolojan.
Un grup de lucru condus de Dragoș Anastasiu și cu participarea ministerelor tutelare a început deja analiza. Mesajul premierului către managerii companiilor de stat este tăios: „Trebuie să se zbată din greu pentru a atinge indicatorii. Fiecare leu pierdut prin proastă administrare înseamnă miliarde pierdute pentru România”.
Sănătatea – stop risipei, prioritizarea eficienței
Un alt punct fierbinte este sistemul de sănătate, unde cheltuielile explodează: de la 49 miliarde lei în 2021 la 77 miliarde lei estimat în 2025. „Dacă nu intervenim, ajungem la nivelul din pandemie fără să avem o criză sanitară”, spune premierul.
Printre problemele identificate:
- Cheltuieli de personal care cresc anual, fără legătură cu numărul de cazuri rezolvate
- Decontări fictive sau umflate, optimizate de consultanți pentru a „îmbunătăți” ICM
- Medicamente inovative scumpe care domină lista, în detrimentul genericele mai ieftine
- Concedii medicale „programate” strategic între sărbători
- RMN-uri și CT-uri inutile, folosite pentru a socializa costurile și privatiza câștigurile
Soluția propusă: legarea salarizării de performanță și reducerea risipei printr-un control mai strict al CNAS și al Ministerului Sănătății. „Dacă percepția asupra sistemului nu se îmbunătățește, deși banii alocați cresc, atunci avem o problemă de fond”, punctează premierul.
Reforma administrației publice și descentralizarea
În paralel, un alt grup de lucru coordonat de ministrul Cseke pregătește un pachet pentru reforma administrațiilor locale:
- Impozitarea proprietății – jalon în PNRR
- Creșterea capacității administrative și renormarea personalului în funcție de populație
- Descentralizarea autorizării jocurilor de noroc către primării
- Legarea sprijinului guvernamental de gradul de colectare a impozitelor la nivel local
- Evaluarea periodică a funcționarilor și corelarea salarizării cu performanța
Premierul critică direct ineficiența actuală: „Avem orașe cu 1.900 de locuitori și structuri administrative de nivel urban. Trebuie să regândim întregul sistem”.
Pensiile speciale – un nou model în discuție
Reforma pensiilor speciale, cu accent pe pensiile magistraților, va include:
- Creșterea vârstei de pensionare de la 48 de ani spre o vârstă apropiată de standardul de 65 de ani
- Schimbarea bazei de calcul: 80% din salariul net, în loc de 80% din brut, cu plafonarea la nivelul ultimului salariu
- Derogări pentru cei care și-au câștigat deja dreptul de pensionare, pentru a evita un exod din sistem
„Nu mai avem oameni în economie și în câțiva ani nu va mai fi nimeni să plătească pensiile. Trebuie să folosim înțelepciunea și experiența celor care se pensionează astăzi prea devreme”, atrage atenția Bolojan.
Un plan ambițios cu multe fronturi
Cu aceste patru direcții – companii de stat, sănătate, administrație și pensii speciale – guvernul testează rezistența propriului sistem și a societății. Premierul admite că negocierile vor fi dure: „Nu va fi simplu. Va fi nevoie fie de înțelepciune, fie de confruntare”.
Succesul sau eșecul acestui plan va influența decisiv atât stabilitatea politică internă, cât și încrederea partenerilor externi. Piețele au aplaudat primul pas, dar ochii tuturor sunt ațintiți asupra următoarelor mișcări.
