Numirea lui Mihai Busuioc ca judecător la Curtea Constituțională a României (CCR) a stârnit un val de reacții critice din partea opoziției și a societății civile. Fostul președinte al Curții de Conturi, susținut de PSD, a fost votat de Senat pentru un mandat de nouă ani, în ciuda controverselor legate de pregătirea sa profesională în domeniul juridic.
Un vot confortabil, o alegere contestată
Busuioc a obținut 79 de voturi în Senat, devansând semnificativ celelalte propuneri ale partidelor parlamentare. Deși a fost audiat de Comisia juridică într-o ședință de doar 15 minute, în care a avut ocazia să-și prezinte candidatura și să răspundă la câteva întrebări, el a refuzat să le ofere explicații jurnaliștilor cu privire la experiența sa juridică, declarând că „a clarificat totul” în cadrul audierii.
Numirea sa a fost ferm contestată de opoziție. Senatorul AUR, Ciprian Titi Stoica, a lansat un atac dur în plen, afirmând că Busuioc nu îndeplinește cerințele legale și morale pentru a deveni gardian al Constituției.
„A terminat dreptul la o facultate privată, cu note mediocre, fără o carieră juridică reală. Nu are practică, nu are expertiză doctrinară, nu a obținut nicio funcție prin concurs, ci doar prin numire politică. Sub conducerea sa, Curtea de Conturi a fost acuzată că protejează marile rețele de sifonare a banului public”, a declarat senatorul AUR.
Întrebări fără răspuns: este Busuioc pregătit pentru CCR?
Opoziția a mai subliniat că legea impune minimum 18 ani de experiență juridică pentru ocuparea unei funcții de judecător la Curtea Constituțională, experiență pe care Mihai Busuioc ar fi departe de a o îndeplini.
Mai multe voci din presă și societatea civilă au ridicat semne de întrebare cu privire la modul în care este asigurată independența și profesionalismul în cadrul CCR, în condițiile în care funcțiile-cheie continuă să fie ocupate pe criterii politice, fără o competiție reală.
Întrebat despre sprijinul acordat lui Busuioc, liderul PSD, Sorin Grindeanu, nu a oferit explicații detaliate, evitând să comenteze criticile legate de competența profesională a acestuia.
Concluzie: o numire care slăbește credibilitatea Curții Constituționale
În ciuda obiecțiilor și acuzațiilor, Mihai Busuioc va ocupa una dintre cele mai importante funcții din arhitectura statului de drept românesc, aceea de judecător constituțional. Controversele din jurul numirii sale readuc în discuție problema politizării instituțiilor fundamentale și a criteriilor de profesionalism în desemnarea celor care ar trebui să vegheze la respectarea Constituției.
