Mandatul președintelui Klaus Iohannis se încheie pe 21 decembrie, însă Curtea Constituțională a hotărât anularea alegerilor prezidențiale, ceea ce implică reluarea întregului proces electoral. În acest context, organizarea unor noi alegeri prezidențiale înainte de începutul anului viitor devine imposibilă. Iată soluțiile prevăzute de Constituție pentru a asigura continuitatea funcției de șef al statului:
- art. 83 alin 3: Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
- art. 63 alin 1: Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.
- art. 93: (1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
- (2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora.
Noii parlamentari au fost aleși în scrutinul din 1 decembrie, iar procedurile de validare a rezultatelor sunt în desfășurare. Conform articolului 63, alineatul 3 din Constituție, „Parlamentul nou ales se întrunește, la convocarea Președintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri”.
Astfel, președintele Klaus Iohannis are obligația constituțională de a convoca noul Parlament.
Legislativul nou format trebuie să se constituie până la data de 21 decembrie. Imediat după acest pas, pot fi aleși președintele Senatului și președintele Camerei Deputaților. Conform Constituției, în cazul în care funcția de președinte al României devine vacantă, aceasta este preluată interimar, în ordine, de președintele Senatului sau de președintele Camerei Deputaților.
- art. 97 alin 1: Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces.
- art. 88 alin 1: Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor.
Tot Constituția (art. 97 alin 2) stabilește că „în termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte”.
În cazul în care președintele Senatului sau al Camerei Deputaților exercită interimatul funcției de președinte al României, există anumite restricții constituționale. Astfel, „atribuțiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcției prezidențiale”.
Articolele 88-90 din Constituție reglementează: adresarea de mesaje către Parlament, dizolvarea Parlamentului și organizarea de referendumuri.
Prin urmare, Constituția nu prevede restricții în ceea ce privește desemnarea unui prim-ministru sau numirea unui nou Guvern.
În acest context, pot fi urmate mai multe opțiuni. Mandatul actualului Cabinet, condus de Marcel Ciolacu, încetează odată cu validarea alegerilor parlamentare, urmând ca acesta să administreze treburile curente până când noul Guvern va depune jurământul. Astfel, românii vor trebui să stea cu Guvernul Ciolacu, care recent datorită bunei administrări a țării a anunțat că a rămas fără bani pentru plata pensiilor și salariilor sau desemnarea de către președintele interimar a unui premier care să formeze noul guvern, pe baza majorității din Parlament, guvern nou care sunt toate șansele să fie condus tot de … Marcel Ciolacu.
